pentru Dorin Chirtoacă
Într-un veac al nimăruie
Ciorile s-au strîns la sfat
Şi, setoase să-l răpuie,
Au zis că licenţă nu e
Pentru bradul împărat.
*
I-au găsit cătuşe grele
Şi i-au poruncit să stea
Pe sub turlele de stele, –
Să nu intre-n ţara sa.
*
La Crăciun, măcar pe-o oră
Să ni-l lase, se rugau
Lacrimile tuturora,
Milă ciorile n-aveau!
*
A tot scris petiţii luna
Şi copiii trişti au scris,
Răspundea Tăcerea-ntruna:
„Bradul vostru-i interzis!
*
Liber pot să vină-arţarii
Şi mestecenii pluton,
Nu admitem, noi, mai-marii,
Bradul chiar şi cu plocon!”
*
Şi de-atunci fără de scamă,
Bradul veşnic răbdător
Stă în vamă, creşte-n vamă
Şi-a încărunţit de dor.
Lasă un răspuns