De ce, la Alba Iulia, Primăria Chişinăului a fost reprezentată de nişte muţi?

Vreme de trei zile am fost la Noi, la Alba Iulia, în capitala Marii Uniri a românilor. Una cu Ţara, una cu Dumnezeu am rîvnit să fim în chiar Cetatea de Alba, cu șase porţi şi unde totul adie a istorie, a Horia, a Cloşca şi-a Crişan, a Avram Iancu, crăişorul munţilor, a stirpe de eroi   de ne-nvins, acolo, unde Mesia în fiecare an, la 1 decembrie, oficiază în sufletul Catedralei Reîntregirii de Ieri şi de Totdeauna! Acolo am întîlnit români rarisimi, precum Dan Ioan Mariuţa, Dorin Bucur, George Bounegru și alţii, care alături de sprijinul oferit cu generozitate de către deputatul Theodor Athanasiu şi candidatul la parlamentarele din 9 decembrie , dl Cristian David au transformat un mănunchi de zile şi nopţi în veritabile întîlniri cu istoria cea necontrafăcută a Patriei.

La 1 decembrie în Sala Unirii a Consiliului Judeţean Alba provinciile istorice s-au reunit precum la 1918 pentru a ţine sfat cu prezentul şi viitorul românesc. Basarabia a fost  reprezentată oficial de dna Gabriela Ciumac, şefa Direcţiei Relaţii Externe a Primăriei Chişinău, dl Vadim Cojocaru, consilier al primarului general şi dl Ioan Gabura, consilier municipal. Au fost anunţaţi în sală, însă mesajul lor, spre deosebire de al celorlalţi, a fost dat citirii de vocea sublimă, dar inexistentă a Tăcerii.

Salvarea a survenit din partea  Consiliului Unirii, ai căror 31 membri, din  numărul total  de 87 persoane, cu tot atîtea drapele tricolore, prin reprezentanta lor, dna Vitalia  Pavlicenco, au  buciumat  voinţa Basarabiei de a nu mai fi  alături de  Ţară, ci chiar în inima Ei!

Lucru ce nu s-a întîmplat, din păcate şi la monumentul lui Mihai Viteazu, unde Consiliul Unirii  după ce a fost inclus în lista depunătorilor de coroane, ca şi Primăria municipiului Chişinău, la un moment dat a fost lipsit de acest drept la intervenţia a doi cinovnici  de pe Bîc, cei care, legitimîndu-se în  faţa militarilor albaiulieni, i-au sfătuit pe aceştea  să nu le permită depunerea unor coroane de flori  și celor 100 reprezentanţi ai Consiliului Unirii din motivul că ei ar fi “NEOFICIALI şi de capul lor la Alba Iulia”. Deşi OFICIOŞII de la Primăria Chişinău au lipsit prin prezenţă şi de la această acţiune.

Tocmai trei mari  loje masonice au depus coroane la monumentul lui Mihai Viteazu şi nici un reprezentant al Primăriei de Chişinău. Care puteau lesne s-o facă, alături de maestrul  Vasile Iovu, ce  venise din cont propriu, cu Vasile Şoimaru, să fie martor la reaprinderea  candelei în Catedrala Reîntregirii Neamului Românesc. Cine-s oare cei doi cinovnici, poate securişti, din Chişinău, care au avut menirea să deturneze prezenţa ACTIVĂ a Basarabiei la Ziua Unirii din Alba Iulia anului 2012?

La întoarcere am avut deosebitul prilej de a viziona filmul “Oglinda” al gloriosului regizor Sergiu Nicolaescu. Un film istoric despre trădarea  mareşalului Ion Antonescu şi a României în întregime de către regele Mihai de Hohenzolern, carele prin aceasta a dat undă verde comunismului sovietic  în România şi cedării Basarabiei şi nordului Bucovinei  ruşilor avizi de teritorii străine de cînd se ştiu. Toţi plîngeau fără oprire. Timpul Adevărului  sălăşluia în fiecare. Timp ce venea să spună tot mai ferm şi neînfricat: Cinste Ţie, Domnule Mareşal Antonescu!

Ruşine ţie, rege vîndut sovieticilor şi comuniştilor ce n-au cuvînt.

Un erou, ce, şi ucis fiind, trăieşte în inimile românilor şi un rege, care deşi huzureşte în castelurile României, în valoare de 250 milioane euro, cel puţin, pe care guvernatorii  Noştri  i le-au dăruit  ca mulţumire pentru actul de înaltă trădare ce l-a săvîrşit, e ca şi inexistent în Prezentul mileniului trei. Ca dovadă că istoria şi Dumnezeu nu iartă intrarea trădătorilor de neam românesc  în cazaciocul rusesc şi într-o zi  ia și-i  pedepseşte cumplit.

P.S.:

Rușine pentru Ambasada României din  Chișinău! Căci, așa ceva nici dușmanii nu-ți pot organiza. Rînduri  interminabile, ce semănau a convoi  de robi, condamnați să voteze nu din plăcere, ci ținuți  în  frig fără  mila lazurcilor promoscovite și antiromânești. Așa ceva nici dușmanii nu cutează să-ți facă. Într-un stat cu adevărat democratic ministerul de Externe îl rechema imediat pe acest ambasador din funcția nemeritată. Sunt destule probele care vin întru susținerea celor scrise. Dar ziua alegerilor parlamentare din România și discriminarea românilor basarabeni de către angajații Ambasadei de la Chișinău a pus capac la toate. Lume revoltată, înghețată, care cu mare greu a votat, lume care n-a reușit să voteze și căreia  barbaricește i s-a închis ușa, de parcă ar fi  înviat hotarul de la Prut, lume românească ce n-a meritat o asemenea batjocură din partea oamenilor lui Băsescu, lume politicastră, căreia nu i-a prea ars de organizarea firească a alegerilor. Fiindcă simțea, înfricoșată, că pierde, că ARDe totul sub fundul ei  și atunci a luat de s-a răzbunat pe românii basarabeni. Rușine să-ți fie, Ambasadă a Țării mele! Rușine, fiindcă  avînd un primar de partea ta  consideri în continuare  basarabenii roboți ce știu să voteze în orice condiții. Și precum Ion Creangă  în  „Capra cu trei iezi” îmi vine, indignat, să-ți rostesc la plecare: „Arzi, cumătră, arzi…, arsură pentru arsură, că bine-o mai plesniși dinioare cu cuvinte din scriptură!”

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*