Sfârșitul lumii…

În ultima vreme se vorbește iarăși despre sfârșitul lumii. Numai din 1990 încoace de câte ori am fost inundați de astfel de informații, care s-au dovedit false! Și, totuși,  zvoniștii și răspândacii se screm din răsputeri să ne înfricoșeze încă o dată, parcă alte treburi nu am mai fi avut! De obicei, asemenea vești privind sfârșitul lumii sunt emise de câteva secte, care au făcut din ,,învățătura” aceasta centrul doctrinei lor. De fiecare data s-a văzut că nu au fost decât niște farse grosolane. De data aceasta, ,,savanții” de ocazie au descoperit că vechiul popor mayaș a descoperit în urmă cu câteva mii de ani, că tocmai în luna decembrie 2012 va avea loc sfârșitul lumii…

Despre acest subiect am mai scris, dar e necesar să-l abordăm din nou, tocmai pentru că mulți dintre Dumneavoastră vă întrebați dacă astfel de știri alarmiste sunt sau nu adevărate. De asemenea, copiii la școală întreabă cu teamă ce se va întâmpla.

Desigur, fiecare vă întrebaţi când va avea loc acel eveniment. Nimeni nu poate să dea un răspuns exact în acest sens. Numai Dumnezeu ştie când va avea loc acel eveniment. Mântuitorul spune clar acest lucru: „Ziua şi ceasul acela nimeni nu-l ştie, nici îngerii lui Dumnezeu din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl”. Aşadar, aceasta este o taină divină. Totuşi, în Sfânta Scriptură întâlnim menţionate câteva semne premergătoare sfârşitului lumii, care ne ajută să apreciem cu aproximaţie dacă suntem aproape de acel moment sau nu. Aflăm, așadar, din Sfânta Scriptură, că atunci când se va apropia sfârşitul lumii:

• Se vor înmulţi cataclismele şi catastrofele naturale, precum inundaţii, cutremure de teren, erupţii vulcanice, prăbuşiri de terenuri etc.
• În lume se va înmulţi răul şi suferinţa prin războaie, acte teroriste, crime, boli etc. Am putea spune, având în vedere avalanşa de ştiri ce le primim în fiecare zi prin radio, televiziune şi ziare, că trăim vremuri apocaliptice, că sfârşitul lumii e foarte aproape. Menţionăm că asemenea lucruri s-au petrecut întotdeauna, dar mijloacele de informare de care dispunem noi fac ca să fim bombardaţi de ştiri de acest gen, mai mult ca oricând;
• Până la sfârşitul lumii se vor creştina toate popoarele, inclusiv poporul evreu;
• Se vor uni toate popoarele şi religiile şi va fi „o turmă, şi un păstor”. Observăm că de două mii de ani se propoveduieşte Sfânta Evanghelie în lume, dar până acum ceva mai mult de o treime din populaţia lumii este creştină, restul aparţinând altor religii. De asemenea, observăm că evreii încă mai aşteaptă pe Mesia cel promis de Dumnezeu, ei încă nu L-au recunoscut pe Mântuitorul şi nici gând nu au să se creştineze, iar în ceea ce priveşte unirea popoarelor şi religiilor, ce să mai vorbim…! Să observăm numai ce se întâmplă azi în Irak şi în general în Orient, unde se ciocnesc nu numai nişte popoare, ci şi două religii (creştină şi musulmană) şi două civilizaţii;
• În preajma sfârşitului lumii va apare pe cer „semnul Fiului Omului”, adică Sfânta Cruce. O singură dată a apărut, în vremea Sfântului Constantin cel Mare;
• Va veni atunci antihrist în lume. Nu ştim cine este antihrist, oricum, o întruchipare a răului. Unii au zis că este o persoană, precum Nero, Hitler, Stalin; alţii au zis că ar fi vorba de un sistem filosofic şi politic, care ar lupta împotriva creştinismului, precum fascismul sau comunismul, dar nu ştim cu exactitate.

Când se vor împlini toate aceste semne, va veni şi sfârşitul lumii şi judecata universală. Sfârşitul lumii nu va însemna distrugerea creaţiei, ci schimbarea sau transformarea ei: „cerurile vor dispare cu vuiet mare şi va fi un cer nou şi un pământ nou”.

Despre a doua venire a Domnului şi sfârşitul lumii s-a vorbit de-a lungul veacurilor. Au fost oameni care n-au luat în seamă cuvântul Sfintei Scripturi şi de prin anul 1.000 încoace au tot fixat data sfârşitului de nenumărate ori, provocând frică şi panică în lume fără rost. Azi există secte care şi-au făcut învăţătura centrală a „teologiei” lor sfârşitul lumii şi data venirii Domnului. Au tot stabilit această dată şi mereu s-au dovedit a fi nişte mincinoşi. Să lăsăm lui Dumnezeu această grijă şi noi să ne îngrijim de viaţa noastră, de faptele noastre, de sufletul nostru. Să ne pregătim pentru marea întâlnire cu Judecătorul suprem, întâlnire care poate să fie peste o clipă, peste un ceas, peste o lună, peste o mie sau un milion de ani.