Fără „kurtoskolac” la pomana postelectorală?!

De data aceasta, Crin Antonescu a spus un mare adevăr! Da, USL are nevoie de toate voturile posibile pentru a-și asigura o reprezentare parlamentară majoritară astfel încât UDMR să nu mai aibă posibilitatea să șantajeze viitoarea guvernare. De fapt, și ARD și-ar putea asuma o asemenea declarație politică. Nu o face, însă, pentru că, fiind vorba de o aglutinare de formațiuni care vor emite, dacă alegerile vor fi carecumva câștigate de portocalii de diferite nuanțe, zeci și zeci de pretenții, oricum nu va mai conta dacă la masa șantajului se vor mai găsi și maghiarii. În plus, cu ce obraz s-ar mai putea duce Traian Băsescu în secuime după o astfel de declarație?!

Or, prin remarca sa, corectă din punct de vedere al strategiei politice, președintele PNL a reușit să dea la iveală marea frământare a maghiarilor: care va fi situația lor în cazul în care, pentru întâia oară de când jonglează pe lângă arcul puterii, de orice culoare ar fi fost el, guvernanții nu vor mai avea nevoie, în condițiile asigurării majorității parlamentare, de prezența UDMR? Iar Uniunea este conștientă de statusul ei precar, drept pentru care, deși ne plânge de milă vizavi de dezastrul politic care s-ar produce în situația în care am retrăi istoria majorităților politice din anii 90, când, existând majorități absolute, de peste doua treimi, „s-au întâmplat lucruri urâte și nenorociri”, formațiunea se pregătește în fapt și pentru o asemenea situație. A început încă de la alegerile locale când, pentru întâia oară, a ieșit din aria geografică clasică de infiltrare cu pioni, ajungând în județe în care etnicii maghiari se numără pe degetele de la o mână.

Acum, după ce societatea a acceptat atât de ușor extensia obraznică a UDMR, județ cu județ (desigur, dacă ar fi reușit să impună regionalizarea în propria-i viziune, acest exod politic ar fi fost cu mult mai rapid), formațiunea nu a avut nici o jenă în a-și desemna candidați la parlamentare pentru toate colegiile din țară. Și a făcut acest lucru având ținte precise.

În primul rând, pentru a ne flutura, după alegeri, faptul că a avut o acoperire politică națională, ceea ce, pentru mințile îngustate de revizionism, echivalează cu o dovadă a prezenței ungurești la nivel național. Vom asista în acest fel la emiterea unor noi pretenții. Mai ales dacă megastructurile politice USL și ARD nu vor reuși să asigure o majoritate absolută, iar UDMR va ajunge din nou într-o situație favorabilă… Apoi, profitând de aberanta lege electorală, UDMR a pus la loteria uninominalului „bilete” (recte, candidați!) pentru toate colegiile, fiind imposibil ca formațiunea să nu obțină un număr semnificativ de mandate la redistribuire. Poate chiar mai multe în colegiile din afara zonei tradiționale de acțiune, acolo unde acum trebuie să împartă electoratul etnic cu alte formațiuni politice maghiare! Și cum să nu-și fi sporit șansele când, pentru a da numai un exemplu, chiar și la Brăila s-au înregistrat opt candidaturi la parlamentare din partea UDMR?!

Și nu în ultimul rând, este posibil ca uniunea să-și pregătească chiar ieșirea din starea de anormalitate juridică pe care, în lipsa mecanismelor de șantaj date de prezența la putere, s-ar putea să nu se mai bazeze. Pentru că, deși se știa foarte bine că UDMR este o prezență neconstituțională pe eșichier, nefiind înscris ca partid politic la tribunal, toate formațiunile au acceptat acest compromis pentru a compensa, în parlament, prin intermediul voturilor maghiarilor, neșansa de a nu fi avut o majoritate confortabilă.

Astfel, este posibil ca tocmai acele partide să pună în discuție, după alegeri, statutul juridic al UDMR. Maghiarii sunt conștienți de situația în care pot ajunge, iar prin desemnarea de candidați în toate colegiile, într-o acoperire „națională” dată de portițele lăsate în mod voit de PDL în legea electorală, prin care s-a ajuns să avem candidaturi în locuri în care anumiți indivizi și anumite formațiuni nu aveau dreptul moral să se găsească acolo, UDMR ar putea pregăti acoperirea de semnături necesară pentru înscrierea la tribunal. Căci, din clipa în care uniunea și-a prezentat candidați pentru toate colegiile din țara, fără ca românii majoritari să conteste această aberație, apariția ulterioară a listelor cu semnături la nivel național pentru înscrierea la tribunal ca… Partidul Democrat Maghiar din România, după cum cere legea, nu ar mai putea fi pusă sub semnul unor întrebări firești.

Am fi putut stopa însă infiltrarea politică maghiară la nivel național? În mod cert, da! Dar pentru asta ar fi trebuit creat un cadru electoral în care românii să aibă și ei posibilitatea de a cadida în masă. Din păcate, cum actuala lege electorală (pitrocită de PDL pentru a servi clar scopurilor maghiare) încalcă flagrant Constituția, în speță dreptul de a fi ales, prin condiționarea înscrierii în alegerile parlamentare de depunerea unui depozit financiar la Autoritatea Electorală, era firesc ca românii, săraci și chivernisiți cu niște bani care echivalează poate cu venitul lor pe un an, să stea deoparte. Și nu au fost puține cazurile în care formațiunile românești mai mici au trebuit să apeleze chiar și la „mica publicitate” în încercarea de a găsi candidați dispuși să riște banii ceruți de Statul Român pentru dreptul lor constituțional de a candida!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*