„dl Vladimir Filat” (așa semnează hotărîrile de guvern, așa e corect) a RUGAT întreaga societate dezbinată de-a binelea să depună armele. Daca dorim viitor prosper, garantat tuturor categoriilor sociale, și fericire ca-n Europa și Occident, atunci Moldova trebuie să fie guvernată de stabilitate și liniște.
Recunosc, cu mîna pe stema făcută lipsă de unul din milioanele de dușmani ai dlui Vladimir Filat că de mîine dimineață voi închide ochii la tot ce nu a săvîrșit Excelența Sa, Prim-ministrul Republicii Independente Moldova și voi tace în timp ce inamicii acestei Țări democratice îl vor acuza de tot ce n-a reușit MOMENTAN să comită.
Voi face sluj, ca ceilalți scriitori, actori, compozitori, interpreți, pictori, muzicieni, cineaști, ziariști și bloggeri ai poporului condus cu rîvnă și devotament de dl Vladimir Filat. Voi servi ceai verde cu iasomie și ciocolată la un geam de la etajul opt din Casa Guvernului, iar serile îi vor admira succesele epocale la orice post de televiziune. Și pe orice portal de știri. Și în orice ziar sau revistă cu femei dezgolite tot mai… frumos. Nu-mi voi mai permite luxul, scuzați, Neghiobia de a emite pseudoadevăruri la nici o Publikă, la nici un EuroTV, la nici un Jurnal…
Sinceritatea ca Sentință mă somează, în sfîrșit, să recunosc faptul că am greșit fatalmente atunci cînd am crezut că săgetîndu-l pe domnul VladimirFilat nu rănesc și Republica Moldova, care e și povestea, ba chiar realitatea mea de succes. Și a DVS, bineînțeles. Eu spun că trebuie să ne oprim. Din a mai căuta pete în soare, în stejari și în trandafiri.
Eu spun că e tocmai momentul să instaurăm în Țară un climat favorabil guvernării liberale și democrate. E timpul să răspundem domnului Vladimir Filat cu tăcerea noastră, mormîntală, desigur, în cazul cînd nu dorim sau nu putem să glorificăm faptele de vitejie ale Primului nostru strateg. Eu, unul, mă dau bătut și îmi cer scuze pînă la pantofii Domniei Sale, poleiți cu argint și incrustați cu pietre Swarovski, îî ofer, în semn de aleasă prețuire și dorință acerbă de iertare, 101 trandafiri albi, o stemă nou-nouță, realizată la Turnătoria “Kirov” din Tiraspol și, puțin îmbujorat la față, afirm cu toată CERTITUDINEA că mă retrag umil în lumea din care venit-am. Adică în Poezie.
Un lucru numai nu înțeleg: Voi de ce ați rămas întristați și fără grai? Depunem ASTĂZI armele, oșteni???
Lasă un răspuns