Revista Presei Maghiare Nr. 17 / 01.09.2012 – 14.09.2012

Ziua dreptăţii

Reprezentanţii maghiarimii transilvănene au început să vină în masă, încă înainte de orele prânzului, la marea adunare anunţată la Sfântu Gheorghe sub denumirea de Ziua dreptăţii. Preotul reformat din Bicfalău, Santa Imre, care a aprins şi întreţine flacăra protestului faţă de renaţionalizarea Colegiului Szekely Miko, a venit, împreună cu susţinătorii săi, în faţa şcolii, la fel cum au procedat pe parcursul ultimelor 58 de zile.

Cu el în frunte, s-au deplasat apoi în faţa statuii grofului Szekely Miko, întemeietorul colegiului, pentru a-şi întâmpina cu cântece şi rugăciuni conaţionalii sosiţi din toate colţurile Transilvaniei şi din Ungaria. La orele 12:00, centrul municipiului reşedinţă de judeţ s-a umplut de zecile de mii de oameni sosiţi cu drapele ungare şi secuieşti şi cu panouri cu denumirea localităţii de origine. Ei au ridicat deasupra capetelor pancarte inscripţionate cu texte care cereau dreptate şi autonomie teritorială pentru Pământul Secuiesc.

V-am chemat azi, în Ziua Dreptăţii, să facem împreună apel la adevăratul judecător, la Dumnezeul nostru, din cauza gravei nedreptăţi care ne-a fost făcută. Dimensiunea necazului este semnalată şi de faptul că după 1898, este pentru prima oară când aici, în Transilvania, episcopii celor patru biserici istorice maghiare şi reprezentanţii partidelor politice şi ai organizaţiilor civile acţionează împreună într-o cauză comună a noastră -a subliniat arhiepiscopul Eparhiei Reformate din Transilvania, Kato Bela.

Mulţi m-au întrebat de ce nu vrea autoguvernarea să preia clădirea Colegiului Szekely Miko. Răspunsul este simplu şi clar. Pentru că a fost dintotdeauna a bisericii reformate. Iar dacă cineva ar avea unele dubii, am adus cu mine trei documente. Unul este din anii 1800 – contractul de construcţie încheiat între constructor şi biserica reformată. Mulţi cunosc acest volum care a fost editat în 1897 şi se numeşte „Istoria fondării Colegiului Szekely Miko” Reformat. Iar acum priviţi pe frontispiciul Miko. Unul dintre documente este autorizaţia de funcţionare emisă de ministerul învăţământului în anul 1928, emisă de autorităţile române în perioada interbelică. In ea scrie – şi poate citi oricine – că proprietarul şcolii este biserica reformată. Alături este un fragment din Monitorul Oficial de naţionalizare, din 1948, în care se menţionează că imobilul a fost luat de la biserica reformată – a adăugat la cele rostite Antal Arpad Andras, primarul municipiului reşedinţă de judeţ.

Pap Geza, episcopul Eparhiei Reformate din Transilvania, şi-a început discursul prin schiţarea motivelor protestului. A afirmat că în timp ce patrimoniul bisericilor istorice maghiare a fost luat printr-o singură trăsătură de condei în anul 1948, la 22 de ani de la căderea comunismului, acest patrimoniu nu poate fi redobândit nici cu dovezi care atestă clar dreptul de proprietate, iar justeţea punerilor în posesie de până acum poate fi pusă sub semnul întrebării. El a considerat inacceptabil ca membrii comisiei de retrocedare să fie condamnaţi la închisoare din cauza atestării dreptului de proprietate, bazat pe documente.

Balint-Benczedi Ferenc, episcopul Bisericii Unitariene Maghiare, a protestat şi el faţă de atacul la adresa bisericii reformate, a maghiarimii transilvănene, şi le-a cerut celor prezenţi ca şi pe viitor să ia atitudine împreună faţă de toate manifestările antimaghiare. Să nu tot alunge de fiecare dată din această ţară atunci când vrem să apărăm ceea ce ni se cuvine. Şcoala a fost şi va fi mereu al doilea cămin al nostru – i-a transmis el în final puterii române.

Csury Istvan, episcopul Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, a spus, între altele: Înainte să fim acuzaţi că am pus ochii pe proprietatea statului român în momentul în care ne revendicăm, pe întinsul Transilvaniei, bunurile noastre, să stabilim şi să spunem ţării şi lumii întregi că imobilele trecutului nostru maghiar, care au intrat în posesia României într-un mod cât se poate de îndoielnic, doar printr-o naţionalizare ruşinoasă au putut ajunge în mâinile ticăloşilor comunismului, însetaţi să posede totul.

Feher Attila, consilier principal al Eparhiei Evanghelico-Luterane din România, a declarat: Luptăm ca unul împotriva furării drepturilor, a perfidiei, a minciunii şi păcatului. Prin prezenţa noastră semnalăm că suntem copiii puterii, ai dreptăţii şi ai iubirii, nu ai fricii. Din acest motiv nu putem privi pasivi cum este furată moştenirea generaţiilor viitoare, ştirbindu-se astfel siguranţa viitorului copiilor noştri şi al naţiunii noastre.

Europarlamentarul şi liderul CNMT, Tokes Laszlo, a constatat în discursul său că teama faţă de noi este un fenomen conex al crizei din politica internă. Aceeaşi direcţie a urmat-o şi sentinţa arbitrară, antimaghiară, anticonfesională şi privatoare de drepturi a instanţei din Buzău, care îi ameninţă cu închisoarea pe cei care susţin în mod legal adevărul şi justeţea – a spus el.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a fost de părere că dacă nu vom împiedica atacul josnic la adresa bisericii reformate, mâine i-ar putea veni oricui rândul: Sub masca justiţiei, mâine s-ar putea atinge de proprietatea bisericii catolice, iar poimâine ar putea renaţionaliza proprietatea străveche şi justă a unitarienilor, a evanghelicilor. Insă dacă s-a întâmplat o dată, ar putea veni rândul a peste 800.000 de hectare de păduri composesorale, ar putea veni rândul terenurilor, al caselor, rândul a orice. Iar dacă azi pot închide doi oameni care au îndeplinit însărcinarea primită din partea comunităţii, mâine ar putea închide chiar şi 200.

Intre cuvântări, masele adunate în piaţă au revendicat autonomia Pământului Secuiesc, iar la presiunile oamenilor, preotul reformat Santa Imre a fost şi el nevoit să li se adreseze celor prezenţi. In scurtul său discurs, preotul le-a mulţumit tuturor celor care au protest împreună cu el faţă de renaţionalizarea imobilului şi, totodată, faţă de însoţirea la poliţie a câtorva tineri sosiţi cu drapele.

După citirea şi adoptarea, prin ovaţii, a proclamaţiei de protest faţă de atacul mişelesc comis la adresa comunităţii maghiare, preoţii bisericilor au rostit o binecuvântare. Mişcarea – demnă până la final – s-a încheiat cu intonarea imnurilor noastre.

Poliţia a legitimat sâmbătă şi însoţit apoi la secţie câţiva tineri, înainte de începerea protestului de la orele prânzului.

– După legitimare, şase persoane au fost însoţite la sediul poliţiei. Cu ocazia controlului, în tijele drapelelor pe care le aveau asupra lor tinerii au fost găsite lanţuri şi bare de fier. Acestea au fost confiscate, iar după verificări, tinerii au fost lăsaţi să plece, însă după ce au fost amendaţi deoarece aveau asupra lor obiecte care pot fi încadrate în categoria armelor – am aflat de la Iulia Grigoraş, purtătoarea de cuvânt a poliţiei judeţene. Răspunzând solicitării noastre, ea ne-a mai declarat că poliţia nu are cunoştinţă despre faptul că tinerii legitimaţi s-ar număra printre persoanele cunoscute pentru provocarea de probleme. Conform unor informaţii neoficiale, tinerii au sosit din Miercurea Ciuc.

(Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 167 din 03.09.2012, autor Bedo Zoltan)

30.000 de persoane de Ziua Dreptăţii / S-a născut o nouă unitate

Aproximativ 30.000 de oameni au adoptat prin ovaţii proclamaţia Zilei dreptăţii, revendicând cu această ocazie crearea statului de drept, retrocedarea în totalitate a patrimoniului confiscat, eliminarea încercărilor de renaţionalizare şi remedierea sentinţei nedrepte. Marea adunare, iniţiată de bisericile istorice maghiare, a devenit cel mai mare protest maghiar din Transilvania din ultimii 15 ani. Localnicii au ieşit în stradă, mii de oameni au venit din toate colţurile Transilvaniei şi din Ungaria. Ziua dreptăţii a împlinit aşteptările legate de ea şi a dovedit faptul că adevărata solidaritate maghiară poate lua naştere în situaţie de pericol.

Masa de oameni a pornit spre centrul oraşului. Oamenii care au venit de la distanţă s-au deplasat cântând spre centru, iar localnicii s-au adunat la ora 11:30, la semnalul dat de dangătul clopotelor bisericilor. Organizatorii au distribuit insigne şi foi volante cu textul proclamaţiei. In mai multe locuri au fost amplasate mese, unde cei prezenţi şi-au putut confirma prin semnături protestul. Pereţii şcolii de mare renume au fost acoperiţi cu xerocopiile mărite ale documentelor ce dovedesc dreptul de proprietate al Miko.

Nu renunţăm la drepturile noastre

Marea adunare a început după ora 12:00, cuvântările de deschidere fiind rostite, în numele organizatorilor, de Kato Bela, Arhiepiscopul Eparhiei Reformate din Transilvania, şi de primarul Antal Arpad. Ziua de astăzi ne-a redat speranţa că aici, în Transilvania, încă mai funcţionează instinctele colective şi conştiinţa comunitară – a evidenţiat Kato Bela. Antal Arpad a declarat: astăzi, noi suntem catalanii. Ne este negată existenţa, iar membrii comunităţii noastre sunt ameninţaţi cu închisoarea. Vor să ne ia pe nedrept bunurile. Noi trebuie azi să luăm poziţie şi să spunem, cu glasul care strigă (n.t. – Glasul care strigă – manifest al lui Kos Karoly către maghiarii din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, publicat în 1921, destinat mobilizării politice a etnicilor maghiari din România după Tratatul de la Trianon), că existăm, îi apărăm pe membrii noştri şi nu renunţăm la bunurile noastre! El a citat din cuvintele lui Kos Karoly: naţiunea majoritară trebuie să ţină cont de maghiarii din Transilvania. Noi suntem cetăţeni ai României, cetăţeni care lucrează, care îşi plătesc contribuţiile, care produc valori materiale şi valori culturale. Mai degrabă suntem loiali decât rebeli, mai degrabă suntem constructori decât distrugători, mai degrabă suntem prieteni sinceri decât duşmani în secret. Toate acestea sunt posibile numai în cazul în care ni se oferă, în noul cadru, acel minim pe care noi îl considerăm indispensabil în privinţa culturii noastre, a tradiţiilor noastre strămoşeşti, a conştiinţei noastre naţionale, a sentimentelor noastre sociale şi a dezvoltării noastre economice.

Au fost amintite motivele convocării protestului, procesul mincinos în baza căruia biserica reformată a fost calificată hoaţă şi impostoare. Marko Attila şi Marosan Tamas au fost condamnaţi din cauză că şi-au făcut treaba. Numeroasele discriminări de care am avut parte au avut rolul de a instiga societatea majoritară împotriva noastră. Prin menţinerea impresiei legitimităţii, au vrut să ne ia bunurile – a evidenţiat Kato Bela. Antal Arpad a explicat de ce autoguvernarea nu are nevoie de Colegiul Szekely Miko: Această şcoală a fost construită de către biserică. Biserica a primit autorizaţia de funcţionare şi şcoala i-a fost confiscată bisericii de către comunişti-a declarat el. Ne-am obişnuit: cu o mână clădim şi cu cealaltă apărăm ceea ce am realizat – a evidenţiat Antal Arpad, după care a subliniat la finalul cuvântării sale: In acest caz nu au fost condamnaţi doi oameni, ci întreaga comunitate maghiară din Transilvania. Să fie clar pentru toată lumea că un milion şi jumătate de maghiari nu pot fi trimişi la închisoare!

Este vorba despre un furt ordinar

Papp Geza, episcopul Eparhiei Reformate din Transilvania, a citat din momentul confiscării şcolii. Ceea ce poate fi numit în limbaj juridic naţionalizare, se numeşte în limbajul maghiar cinstit furt ordinar. El a mai amintit de luptele din ultimii 20 de ani în privinţa redobândirii patrimoniului confesional. Putem fi siguri că sentinţa instanţei din Buzău a fost adoptată la ordin politic, cu cunoştinţa celor mai importanţi conducători ai statului şi sub coordonarea serviciilor secrete -a declarat el, după care a amintit că decizia are un mesaj care îi transmite Uniunii Europene faptul că România nu este stat de drept, iar cetăţenilor ţării le transmite că se poate fura liber, iar prin voinţă politică, prin tertipuri juridice, procesul retrocedării poate fi tergiversat. Din furt poate se poate trăi, însă nu se poate clădi un viitor lipsit de corupţie, un viitor moral – a evidenţiat episcopul reformat din Transilvania. Papp Geza a evidenţiat la finalul discursului său: îşi susţin revendicările în cadrul tuturor forurilor interne şi internaţionale. Protestează faţă de ilegalitate şi sunt dispuşi să-şi apere, prin orice instrumente legale, dreptatea şi proprietatea legitimă.

Jakubinyi Gyorgy, arhiepiscopul Episcopiei Romano-Catolice din Alba Iulia a amintit de faptul că după schimbările din anul 1989, dătătoare de speranţă, la iniţiativa lui Tokes Laszlo a fost înfiinţată Consfătuirea Permanentă a Bisericilor Istorice Maghiare din Transilvania, cel mai important obiectiv al acesteia fiind lupta pentru redobândirea valorilor confesionale şi pentru şcolile confesionale. Iată că după 22 de ani trebuie să mai luptăm pentru aceste bunuri. Bisericile au nevoie de şcoli, de spitale şi de căminele de bătrâni nu pentru propriile lor interese, ci pentru a-şi îndeplini misiunea – a evidenţiat el. Astăzi, de Ziua Dreptăţii, cerem şi revendicăm dreptatea. In această revendicare noi, maghiarii din Transilvania, suntem unitari şi am dori să rămânem aşa, atât din punct de vedere confesional cât şi din punct de vedere politic – a evidenţiat el. El a citat cuvintele episcopului Marton Aron, care a declarat în anul 1946 la Sumuleu Ciuc: Nu este vorba despre politică. Este vorba despre drepturile noastre. Am obţinut de la Dumnezeu dreptul la viaţă. Responsabilitatea faţă de destinul viitoarelor generaţii ne face să protestăm, sub semnul apărării drepturilor noastre, împotriva adoptării sentinţei nedrepte şi punerii în aplicare a acesteia!

Balint Benczedi Ferenc, episcopul Bisericii Unitariene Maghiare, a luat cuvântul în numele bisericii maghiare istorice. După cum a declarat trebuie să ne solidarizăm, trebuie să protestăm, pentru că după trecerea a două decenii de la schimbarea regimului, nu suntem posesorii, ci cerşetorii proprietăţii noastre comunitare legitime. Mult amintitul ataşament faţă de naţiune să însemne pentru nou asumarea responsabilităţii faţă de prezentul şi viitorul comunităţii noastre. Ataşamentul faţă de naţiune se transformă în solidaritate, care reprezintă şi forma de acţiune -a evidenţiat episcopul unitarian. Noi dorim să păstrăm patrimoniul realizat de înaintaşii noştri nu prin furt, ci prin posibilităţile oferite de lege.

Csury Istvan, episcopul Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, a evidenţiat: Nu maghiarii care s-au adunat să protesteze exercită presiuni asupra justiţiei române şi aşa instabile, ci persoanele din cadrul justiţiei, care îşi dau acordul asupra a orice, în baza intereselor politice bucureştene , au exercitat presiuni asupra maghiarilor din Transilvania, asupra maghiarilor minoritari, umiliţi în atâtea rânduri. Situaţia procesului de retrocedare din România reprezintă pata de ruşine a ţării şi a Uniunii Europene. Bruxelles a închis ochii la neîndeplinirea promisiunilor făcute cu ocazia aderării – a formulat episcopul Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului.

Feher Attila, consilier principal al Eparhiei Evanghelico-Lutherane din România, a evidenţiat importanţa solidarităţii şi a atenţiei reciproce manifestată unii faţă de alţii. Noi în cadrul acestui protest nu formulăm alt mesaj decât că luptăm în mod unitar împotriva încălcării drepturilor, împotriva minciunii şi împotriva păcatului. Prin intermediul prezenţei noastre semnalăm faptul că nu suntem copiii fricii, ci ai puterii, ai dreptăţii şi ai ataşamentului.

Potrivit europarlamentarului Tokes Laszlo, preşedintele CNMT, comunitatea maghiară din Transilvania face ceea ce face nu de 22 de ani ci de 92 de ani şi anume luptă pentru drepturile sale şi pentru proprietăţile sale, care i-au fost furate. Există peste 4.000 de documente înaintate de biserici în perioada 1989-2002, pe tema imobilelor şi a şcolilor. In perioada 2002-2008, şapte delegaţii au efectuat vizite în capitalele Europei în cazuri asemănătoare. El l-a citat pe episcopul Makkai Sandor: Cazul Transilvaniei nu este o problemă politică, ci o problemă morală. Si pentru noi reprezintă în primul rând o problemă morală, la fel şi pentru politicienii noştri. Trebuie să ne solidarizăm şi să reprezentăm împreună dreptatea maghiară, valorile democraţiei şi cele ale autonomiei – a evidenţiat Tokes în cuvântarea sa, după care a adăugat: Împreună pentru Transilvania, în interesul apărării poporului nostru, pentru recrearea unităţii noastre între biserici, în cadrul sferei civile şi în viaţa politică!

Am venit la Sfântu Gheorghe să spunem să nu ni se ia ceea ce ne aparţine! Să nu comiteţi o nedreptate faţă de o întreagă comunitate naţională! – a declarat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. Am venit astăzi să ne ridicăm glasul pentru Colegiul Miko, pentru Marko Attila şi pentru Marosan Tamas.

Dorim să ne ridicăm glasul împotriva nedreptăţii, sub semnul ocrotirii dreptului de proprietate. In momentul de faţă spunem: Jos mâinile de pe proprietatea confesională! Jos mâinile de pe proprietatea comunitară! In momentul de faţă biserica reformată are de-a face cu un atac mârşav, dar mâine ar putea urma oricine – a accentuat preşedintele UDMR. Restabilirea dreptului de proprietate reprezintă zălogul minimului nostru naţional, este cheia dăinuirii noastre, o bază sigură în privinţa viitoarei generaţii. Reorganizarea mârşavă este comisă sub masca strălucită şi delicată a procesului restituirii. Aceasta este acea modalitate care poate concura, în privinţa perversităţii, cu orice fel de dictatură- a declarat el. El a mai amintit: miza este mult mai mare decât clădirea Miko. In contextul acestei decizii judecătoreşti, primarul din Târgu Mureş a pus ochii pe clădirea şcolii maghiare, dar şi primarul din Oradea se pregăteşte să fure proprietatea catolicilor. Noi, astăzi, cerem un lucru: dreptate pentru Miko, Marko Attila şi Marosan Tamas. Noi cerem ca toate bunurile confiscate să le fie retrocedate proprietarilor de drept! Noi cerem dreptate bisericilor istorice, comunităţii noastre maghiare şi pentru fiecare om în parte!- a accentuat Kelemen Hunor.

Masa de protestatari i-a cerut preotului reformat din Bicfalău, Santa Imre, să urce pe scenă. El le-a adresat mulţumiri celor care au susţinut Colegiul Szekely Miko, timp de 57 de ani, împreună cu contele Miko Imre. Bravo băieţi! – a scandat masa de oameni. Santa Imre a mai amintit că în cursul dimineţii, poliţia a condus la secţie patru tineri care se îndreptau spre acţiunea de protest, tija lor de drapel fiind considerată armă (După cum a reieşit ulterior, tinerii au putut pleca după ce au fost legitimaţi). Kato Bela a dat citire proclamaţiei redactate cu ocazia Zilei dreptăţii, care a fost ovaţionată de masa de oameni. Nemes Levente a recitat poezia scrisă de Remenyik Sandor, Biserica şi şcoala, Raduly Botond, Kertesz Janos şi Czerjak Istvan au intonat cântecul Spaţiul de aici ne aparţine!. Gazda a fost Matray Laszlo, actor. Manifestarea care a durat aproximativ două ore s-a terminat cu intonarea imnurilor ungar şi secuiesc.

(Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6683 din 03.09.2012, autor Farkas Reka)

Problema retrocedării nu este o problemă internă

La 3 septembrie, la Bruxelles a avut loc adunarea generală politică a Partidului Popular European. Din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) au participat Winkler Gyula, europarlamentar, Vincze Lorant, secretar internaţional şi Korodi Attila, deputat, care au prezentat evenimentele din ultima perioadă.

In cadrul şedinţei, Korodi a adus în discuţie situaţia politică creată în ultimele luni. Acesta a declarat că, califică cele întâmplate ca fiind atacuri împotriva democraţiei, subliniind că, UDMR-ul a votat dintotdeauna pentru democraţie şi stabilitate. Korodi a precizat că partidele politice române trebuie să atingă acel punct, când vor fi de acord că este nevoie de reforma Constituţiei, deoarece actuala Constituţie nu este clară în multe privinţe. Ca exemplu a prezentat relaţia dintre Administraţia Prezidenţială, Guvern, Parlament şi Curtea Constituţională.

În interpelarea sa, deputatul le-a prezentat participanţilor la şedinţă cazul-Miko. A vorbit despre sentinţa din 2002, în baza căreia, imobilul a fost retrocedat proprietarului de drept, Bisericii Reformate. A precizat că, în prezent, justiţia a decis reatribuirea în proprietatea statului a imobilului, iar doi dintre cei trei membri ai comisiei de retrocedare – Marko Attila şi Marosan Tamas – au fost condamnaţi în primă instanţă la trei ani de închisoare cu executare. Korodi a menţionat că comunitatea maghiară din România şi-a ridicat glasul împotriva nedreptăţii, iar la 1 septembrie, în Ziua Dreptăţii, aproximativ 30.000 de persoane au protestat la Sfântu Gheorghe.

– In rândul maghiarimii din România s-a creat un nivel de solidaritate şi revoltă în cazul respectiv fără precedent după sfârşitul regimului comunist – a precizat Korodi.

În cadrul mişcării de protest, participanţii au revendicat retrocedarea legală a imobilelor naţionalizate, respectiv respectarea a ceea ce şi-a asumat România în această privinţă odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

Korodi Attila a menţionat şi faptul că, UDMR nu este de acord cu afirmaţia Comisiei Europene, conform căreia, democraţia din România este ameninţată doar de atacurile împotriva preşedintelui statului.

– Cele întâmplate în ce priveşte retrocedarea imobilului ameninţă cel puţin în aceeaşi măsură democraţia din ţara noastră. Nu suntem de acord nici cu declaraţia comisarului european Viviane Reding cu privire la catalogarea acestei probleme ca fiind una internă. De secole, imobilele noastre s-au aflat în proprietatea comunităţii noastre, fiind construite de stră-stră-bunicii noştri, cu această decizie întâlnindu-se în anii 50 bunicii noştri. Maghiarimea din România nu încearcă să se amestece în justiţie, ci îşi ridică glasul pentru proprietatea sa de drept – a declarat în final deputatul.

Şedinţa Partidului Popular European continuă şi după-amiază, când europarlamentarul Winkler Gyula va reveni la cazul-Miko.

(Sursa: cotidianul Hargita Nepe, nr. 167 din 04.09.2012)

 Cazul Miko

Ziua dreptăţii nu a fost finalul, ci doar o staţie în lupta împotriva renaţionalizării Colegiului Szekely Miko. In săptămânile care urmează, liderii comunităţii maghiare vor acţiona în mai multe direcţii – ne-a declarat primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad. Se caută susţinători români pentru prezentarea cazului în plan internaţional şi s-a pus de asemenea problema organizării unor noi proteste. Consiliului Suprem al Magistraturii i se cere să verifice atât dacă declaraţiile făcute cu ocazia Zile dreptăţii pot fi calificate drept acte de influenţare a justiţiei, cât şi dacă activitatea procurorilor care au anchetat timp de trei ani cazul Colegiului Szekely Miko şi sentinţa pronunţată în primă instanţă au fost sau nu făcute la ordin politic. O asemenea anchetă este iniţiată şi de PPMT -a declarat ieri preşedintele Toro T. Tibor. Intre timp, Viviane Reding, comisarul UE pentru justiţie, i-a răspuns lui Tokes Laszlo în legătură cu petiţia adresată în cazul Miko.

Pe mai multe fronturi

UDMR încearcă să sensibilizeze opinia publică internaţională, astfel că va lua legătura cu organizaţiile civile româneşti din Bucureşti şi cu formatorii de opinie (va iniţia discuţii şi va distribui materiale documentare), deoarece până în momentul de faţă, informarea în cazul Miko a fost foarte unilaterală -a comunicat Antal Arpad, primarul oraşului Sfântu Gheorghe, în opinia căruia s-a conturat un plan potrivit căruia, după protestul din Sfântu Gheorghe, să fie organizate simultan, în mai multe oraşe, mişcări de protest pentru accentuarea atmosferei existente în rândul maghiarilor. Cu ocazia protestului de la 1 septembrie am arătat că ne putem solidariza dacă este nevoie. Am tras însă şi concluzii negative: presa din Bucureşti a tăcut mâlc în legătură cu acest caz, prefectul şi-a depăşit atribuţiile în momentul în care s-a bazat pe opinia procurorilor într-un proces aflat în curs de desfăşurare. Noi apărăm statul de drept atunci când spunem că sentinţa din Buzău a fost pronunţată la presiuni politice -a declarat el. Antal a mai subliniat: organizatorii Zilei dreptăţii se vor adresa Consiliului Suprem al Magistraturii cerându-i să ancheteze desfăşurarea procesului de restituire. Pot face acest lucru în paralel cu ancheta privind procesul restituirii. Vor fi înaintate şi semnăturile strânse, urmând ca acestea să fie prezentate şi la nivel internaţional.

Suspiciunea presiunii politice

PPMT îi va cere CSM să efectueze o anchetă pentru a clarifica dacă au existat sau nu presiuni politice în cazul procurorilor care au anchetat timp de trei ani cazul Colegiului Miko şi în cazul judecătorului care a pronunţat sentinţa în primă instanţă – a declarat ieri Toro T. Tibor, preşedintele partidului. Toro s-a mai referit la faptul că Noua unitate, anunţată de Ziua dreptăţii , reprezintă singura cale accesibilă în vederea validării intereselor fundamentale ale maghiarilor din România. El a mai a semnalat că ar putea urma acţiuni de atragere a atenţiei, lansate împotriva renaţionalizării imobilelor confesionale.

Retrocedarea reprezintă o problemă internă

Comisia Europeană este conştientă de faptul că România trebuie să continue reforma în domeniul justiţiei, dat fiind faptul că ultimul raport de la Bruxelles include serioase dubii în privinţa independenţei justiţiei române şi a validării statului de drept – a subliniat Viviane Reding, comisarul UE pe probleme de justiţie, ca răspuns la scrisoarea lui Tokes Laszlo. Tokes i-a cerut lui Reding să urmărească cu atenţie nedreptăţile ce derivă din obstrucţionarea procesului de restituire din România, în special cazul Miko, iar prin identificarea unor măsuri practice să protejeze drepturile cetăţeneşti ale maghiarilor din România şi ale bisericilor minoritare.

În scrisoarea sa de răspuns, Reding l-a asigurat pe Tokes că deşi comisia nu are prerogative referitoare la protecţia minorităţilor, protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor reprezintă una din valorile Uniunii Europene. Ea a mai adăugat: cazul restituirii imobilelor confesionale intră în sfera atribuţiilor statelor membre, iar statele membre trebuie să utilizeze toate instrumentele juridice posibile pentru asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale care trăiesc pe teritoriile lor, în conformitate cu sistemul lor constituţional intern şi cu asumarea pe plan internaţional a responsabilităţilor, înţelegând în acest caz documentele CE referitoare la acest lucru.

(Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6686 din 06.09.2012)

 

(Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*