Partidul politic condus de Laszlo Tokes caută sprijinul maghiarilor din Brașov, la Brașov dându-se startul primei ediții a „Zilelor Culturale Maghiare din Brașov”, eveniment ce se dorește a fi unul cultural, care „își propune sa prezinte și să promoveze obiceiurile și tradițiile culturale din Brașov, dar și atragerea publicului românesc de toate vârstele, punând bazele unui dialog cultural”, după cum anunță organizatorii într-un comunicat de presă dat azi publicității.
Organizatorii evenimentului sunt Partidul Popular Maghiar din Transilvania, Asociația Pentru Diaspora Maghiară din Transilvania și Asociația EMNT însă pe materialele publicitare ale evenimentului apar menționate Primăria și Consiliul Local Brașov precum și Ministerul Resurselor Umane din cadrul Guvernului de la Budapesta.
Principalul organizator al evenimentului este Partidul Popular Maghiar din Transilvania al cărui președinte este nimeni altul decât europarlamentarul extremist Laszlo Tokes. Tokes este sprijinit în demersul său ”cultural” de către Primăria Brașovului, condusă de PDL-istul George Scripcaru, un binecunoscut susținător al autonomiei teritoriale pe criterii etnice a maghiarilor din Transilvania. Pe afișele în limba maghiară care promovează evenimentul apare și sigla Ministerului Resurselor Umane din cadrul Guvernului de la Budapesta.
Deși pare greu de crezut, Primăria Brașovului și-a alipit imaginea de cea a fostului episcop Laszlo Tokes, un binecunoscut susținător al revizionismului maghiar și al autonomiei teritoriale pe criterii etnice a maghiarilor din Transilvania. De asemenea, Primăria Brașov alături de Consiliul Local Brașov legitimează nu doar discursul șovin al europarlamentarului Laszlo Tokes ci și o altă invenția a revizionismului maghiar, ”diaspora maghiară din Transilvania”. Acest ”concept” al ”diasporei maghiare din Transilvania” a fost inventat de către revizionismul maghiar în urmă cu puțin timp și face referire la maghiarii care locuiesc în afara ”patriei interioare”, adică așa-zisul ținut secuiesc.
Anual se alocă deja sume din bugetele consiliilor județene din Covasna și Harghita pentru programe culturale destinate maghiarilor din ”diaspora”, adică maghiarii din județele Bacău, Alba, Arad, Oradea, Satu-Mare, Hunedoara, etc. În timp ce pentru proiecte culturale destinate românilor din Covasna și Harghita se alocă sume derizorii, consiliile județene din Covasna și Harghita alocă zeci de mii de lei pentru stimularea spiritului revizionist maghiar al maghiarilor care locuiesc în afara județelor Covasna și Harghita.
Lasă un răspuns