Cea de-a XVIII-a ediție a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice cu tema „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie – Cultură – Civilizație”, a debutat vineri, 21 septembrie a.c., în Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, cu o slujbă oficiată de un sobor de cinci preoți, în frunte cu ÎPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Covasnei și Harghitei. Alături de Prefectul județului Covasna, dr. Codrin Munteanu, înaltul prelat a fost prezent și pe durata comunicărilor în plen care au fost susținute în prima zi a manifestării. Aceste comunicări au fost prezentate în incinta ”Muzeului Spiritualității Românești”, instituție ce funcționează în incinta Catedralei. La importanta manifestare din acest areal românesc, au participat peste 90 de persoane din întreaga țară, cadre didactice universitare și preuniversitare, preoți, cercetători științifici, oameni din media locală și națională. Din județul Mureș au participat 10 persoane: prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, prof. dr. Liviu Boar, dr. Virgil Pană, dr. Dorel Marc, dr. Florin Bengean, dr. Ana Hancu, poetul Vasile Marica, prof. Alexandru Ciubâcă, prof. Nicolae Balint, jurnalist și Ligia Bejan.
Problemele românilor din acest spațiu de locuire și dăinuire românească
Printre alte aspecte care au ținut de specificul sesiunii, o bună parte dintre comunicările prezentate în plen, au evidențiat într-o formă închegată și susținută științific, problematica și preocupările comunității românești din Harghita și Covasna care, nu de puține ori, s-a confruntat cu atitudini vizibil ostile, antiromânești și antistatale, în condițiile în care autorități ale statului român au dat dovadă, în foarte multe cazuri, de o indiferență de neînțeles. Cel mai bine a glas acestor preocupări prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, avocat, care a ținut să sublinieze impactul negativ pe care îl are peste timp faptul că o bună parte dintre românii împroprietăriți după Primul Război Mondial, nu au avut posibilitatea 
financiară – datorită taxelor enorme din acel timp – de a-și întabula proprietatea. O problemă interesantă și incitantă în același timp – rămasă însă fără răspuns – a ridicat în cea de-a doua zi a sesiunii, în cadrul secțiunii în care și-a prezentat comunicarea, prof. Nicolae Balint, jurnalist freelancer. Acesta a întrebat dacă există vreo instituție abilitată a statului român care să fi urmărit în timp modul cum s-au făcut împroprietăririle după 1990 și câți dintre cei împroprietăriți ar putea fi urmași ai celor declarați ”criminali de război” prin decretele-lege din anul 1945, în condițiile în care, știut este faptul că aceste crime nu se prescriu.
Comunicări științifice interesante și prezentarea unor cărți de excepție
Cel de-al doilea moment al manifestării – prezentarea comunicărilor tuturor participanților – s-a desfășurat a doua zi, 22 septembrie 2012, pe patru secțiuni: Istorie bisericească, Istorie veche și modernă, Istorie contemporană, precum și Etnografie – 
Cultură. Cea de-a doua zi a manifestării, a fost și ocazia desfășurării unei mese rotunde cu tema Priorități privind păstrarea, conservarea, prelucrarea și gestionarea materialelor de arhivă, moderată de prof. univ. dr. Corneliu-Mihail Lungu, fost director al Arhivelor Naționale ale României și prof.dr. Liviu Boar, director al Secției Județene Mureș a Arhivelor Naționale ale României. Sesiunea de Comunicări Științifice de la Sfântu Gheorghe din acest an, a fost și o binevenită ocazie de a fi prezentate un număr de 13 volume, printre care și a volumelor I și II intitulate Profesioniştii noştri; Ioan Lăcătuşu la 65 de ani, ediţie îngrijită de Vasile Stancu, lucrări apărută în acest an, la Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe. Primul volum reprezintă un modest semn de prețuire a celui care este dr. Ioan Lăcătușu, model de atitudine civică și patriotică din acel spațiu românesc, iar cel de-al doilea volum grupează comunicările participanților la sesiune.
Lasă un răspuns