Nu putem nega o realitate cruntă: din punct de vedere economic, românii pierd tot mai mult teren în Harghita și Covasna. Astfel, dacă până în ’89, românii ajunseseră la acelaşi nivel economic cu maghiarii, maghiarii le sunt astăzi superiori economic. Mai grav, românii ajung din nou slugi la ei. Iar în viitor s-ar putea să nici nu mai putem vorbi despre românii, ei migrând „cât vad cu ochii”.
Încercarea de instituţionalizare a relaţiilor dintre instituţiile administraţiei publice din Covasna, Harghita şi, în parte, Mureş, nu urmăreşte un scop major naţional, ci perspectiva înfiinţării, cu sprijin financiar şi logistic ungar, a „Regiunii de Dezvoltare de pe Pământul Secuiesc”, o micro-regiune de tip maghiar care să diminueze rolul statului român, să faciliteze crearea condiţiilor de autonomie şi să realizeze „o zonă maghiară autoguvernabilă”. Iar demersurile de autonomie nu se opresc aici. O deosebită prioritate o are avantajarea la nivel local a pătrunderii capitalului ungar în sectoarele economice fundamentale din zonă pentru sprijinirea propriilor organizaţii profesionale din localităţile compact maghiare. Monitorizarea activităţii compartimentelor de integrare europeană din cadrul Consiliilor Judeţene Covasna şi Harghita, relevă că acestea acţionează în principal pentru integrarea acestor judeţe în … Ungaria!
După cum este lesne de ghicit, în Transilvania, pe locul întâi se găsesc întreprinderile maghiare concentrate în special în zonele cu maghiari majoritari. Dacă acestei realităţi i se adaugă dobândirea vechilor posesiuni de pământuri şi păduri şi principiul „spiritualizării frontierelor” autonomia este realizată. Maghiarii recunosc frontierele statale ale României, dar vor să stăpânească pe dinăuntru, din interior, ţara şi pe români. Și în bună parte au reuşit!
De altfel, nici măcar pentru actualii guvernanți criteriul etnic nu pare a fi relevant, pentru ei nefiind de prea mare însemnătate emoțională faptul că destinul românilor din Covasna şi Harghita este cu adevărat tragic, ei găsindu-se în mileniul trei sub dominaţia şi dispreţul maghiarilor, disponibili să colaboreze cu toate guvernele pentru a-şi atinge obiectivele iredentiste.
Desigur, nu pot cataloga a priori ca fiind un aspect negativ participarea reprezentanţilor minorităţilor naţionale în organele centrale ale statului – guvern, parlament, instituţii. Este normală şi legitimă. Şi, desigur, sunt reprezentanţi ai tuturor minorităţilor în toate instituţiile statului român. Dar în cazul maghiarilor, ceea ce se urmăreşte prin accesul în aceste organisme este, în primul rând, interesul etnic, dobândirea de drepturi şi facilităţi care să-i servească la realizarea enclavei pur etnice maghiare în arealul Covasna şi Harghita cu extindere spre Târgu Mureş şi alte zone cu maghiari compacţi, ceea ce semnifică destrămarea ţării, a unităţii ei geografice, economice, culturale. Pentru că aceste elite al maghirmii nu nu sunt fidele intereselor României, ci au o altă orientare geopolitică, anume Ungaria, orientare care îi face neloiali faţă de România.
Lasă un răspuns