În 1956, când Nicolai Costenco a revenit la baştină tocmai de la Extremul Orient, unde a fost deportat din simplul motiv că fusese în perioada interbelică redactor-şef al revistei „Viaţa Basarabiei“, mulţi colegi de ai săi se fereau să-l salute, cu atât mai mult să-i ofere un loc de muncă. Venea din GULAG cu şase copii. Dintre toţi s-a găsit şi un suflet de om, care l-a găzduit. Era scriitorul Emilian Bucov. El a şi bătut pragurile demnitarilor ca să i se dea şi lui Costenco un acoperiş de-asupra capului. Şi i s-a dat. Oameni cumsecade au fost în toate timpurile.
Academicianul Andrei Lupan i-a apreciat mult poezia: „Marea puternicie a poeziei lui Nicolae Costenco (de proză nu mai vorbesc) constă anume în veridicitatea trăirii. Chiar când e vis, când e gând sau rătăcire filozofică (sunt şi de acestea destule), chiar şi atunci patosul ei prim constă în realitatea dură. E, spre deosebire de multă poezie de astăzi, o poezie a trăirii. Iară zic, anume aşa s-a întâmplat cum scrie poetul. Se poate reproşa că asta ar fi un fapt prea comun, toţi oamenii au doar dramele lor de povestit, şi isprăvi, şi trăsnăi, nu ne putem umple capul cu ele. Afirm cu convingerea mea veche, pe care mi-o ştiu controlată şi de părerile multor cititori şi critici literari – tocmai aici e taina vitală a creaţiei lui Costenco. În natura sa psihologică şi în plămada talentului, precum şi în zilnica sa trăire. În ele noi ne confruntăm cu o realitate de caracter, aş zice chiar, cu o minunăţie de om cu mult ieşită din comun. El se zbate cu firea şi cu harul său, ca un înlănţuit al propriului destin. În avânturi, în împliniri, în contradicţii, şi chiar în prăbuşiri vădite. Despre asta s-ar putea cred scrie câteva monografii. De fapt, trebuie să recunosc că s-a şi scris câte ceva despre asta. O monografie deosebită s-ar mai putea închega ca o erată aparte despre multele năzdrăvănii literare, să le zicem aşa, şi multele căutări ale poetului în viaţă, în poezie şi în marele necunoscut al trăirii.“
Lui Lupan i-a plăcut şi TARLAPANIADA, dar l-a sfătuit pe Costenco s-o mai depună la indexul sertarului. Poemul a circulat în variantă samizdat ca şi un alt celebru poem scris de marele boem, Emil Codău, „Tristeţi chişinăuene“. La un moment ambele poeme au dispărut. Cică prin hrubele KGB de la Chişinău se adunaseră câţiva saci, dar întrucât nu lezau puterea sovietică şi nici pe Leonid Brejnev, nu s-a purces la intimidări sau arestări.
Zilele acestea, Costache Costenco, fiul celebrului poet, mi-a înmânat un exemplar, pe care l-a descoperit în arhivele părintelui său. L-am recitit cu bucurie şi mi-am zis că Efim Tarlapan nu se va supăra, dacă vi-l propun şi domniilor voastre.
TARLAPANIADĂ
(Nicolai Costenco)
De eşti dat la răzătoare
Ai proprietăţi de hrean.
Poţi fi hrean de pe răzoare –
Numai nu fi Tarlapan*.
*
Poţi fi maşină de trier,
Un minoc cu baraban,
Şărătăucă-a poeziei-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi să fii floarea miresei
Ca Medveţki** mitocan,
„Molie“ de la Casa Presei—
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi ca Mulic***, director
Ce-mplineşte orice plan
Şi se pupă c-un aptecar-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi papagal la modă,
Poţi fi chiar orangutan,
Rimă slabă la o odă-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi să fii amant de ghindă
Al cumnatei, meloman,
Unii cum se mai prezintă-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi să fii coleg cu sportul,
Un poet cu geamandan
Critica ce n+o suportă-
Numai nu gi Tarlapan.
*
Ca Arhip**** cu treaba-n baltă
Ce i-o papă un crăpuştean,
Broască ce de hohot saltă-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Mandarin de la Osaka,
Pezevenchi bucovinean,
Hoţ mărunt aşa ca Saka*****,
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi clopoţel la zgarda
Unui critic dolofan
Care dă şi-n morţi cu barda-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi bomba cea „umană“
Cu neutroni, ori de propan
Din mocirla-americană-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi să fii spion de Roşca******
Ce se ascunde pe maidan,
Ori sub masă ca Chiroşca—
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi să fii lulea, mustaţă,
Felinar dintr+un bostan,
Sainciuc mascat la faţă-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi mare şef ori cutră
Parţial şi simultan,
Poţi fi schimbător la mutră-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi gura lumi! Benga
Ştie poate un roman
Scurtişor de Esinencu *******-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi să fii Zănoagă-n******** fine,
Veşnic beat fără de-un ban,
O seringă+n vaselină-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi să fii o mănăstire
„Ntr-un picior de celofan,
Critică cu nas subţire-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi chiar ca Botezata*********
De la „Nistru“ cu turban,
Lepră personificată-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi Senic**********, spadasinul,
De la Bălţi—veronian,
Care-şi scuipă-n cărţi veninul-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi „chipăruş“, plătică,
Dacă vrei Leviafan
Să te fâţâi ca mărgica-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi „gras“ ca o nălucă,
Ca un ţâr din ocean,
Un pendant al lui Chistrugă***********-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi un citat cu coadă
Dintr-un tom de Coroban************
Şi să cari bani cu lopata-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi un fac-totum, cum e
Secretaru-Arbuz*************, ciocan
Ce produce numai spume-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi rău de datorie
Cum sunt unii—pe-un maidan
Să le-arăt militărie-
Numai nu fi ca Tarlapan.
*
Poţi să fii din Cimişlia
Raional ca Gh. Madan**************,
Nu din „azi“ din „ieri“ ce scrie-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi Starostin***************, ca ruda
Trădătorilor de neam,
Ce-l „traduse“ pe Neruda-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi să fii lepădătură
De guzgan, dar veteran
Nou-nouţ la editură-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi-ntr-un pahar de ţuică
Catastrofic uragan
Ca-ntr-o inimă de puică-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi-n zarea infinită
Coţofană pe-un hlujdan,
Vrabie pe-o răsărită-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi ca Pahom la botuşi
Specialist şi consătean
Ca un Vornicescu****************, totuşi,-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Muieratic ca Teleucă*****************
Poţi să bei coniac armean
Din pahar şi nu din treucă-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi să fii o porcărie
De serviciu-n restoran,
O meduză-n farfurie-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi Baiazid în cuşcă
La mongolul Tamerlan,
Rău ca Vodă ******************ce se muşcă-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi muscă pe căciula
Vreunui comersant zidan,
Poţi fi om, poţi fi şi nulă-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi fi hâtru ca Bolduma*******************
Mazilit la ţănchi taman,
Degetul să-şi sug-acuma-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi să fii cârligu mâni-ta
Pe-un grumaz de boulean,
Poţi fi pătlăgică vânătă-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi să fii rodie pe tavă,
Măr domnesc, Andrei Lupan,********************
Ţap râios, turcoaică sclavă-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Poţi să fii chiar şi Iehova
Tip antedeluvian
Cum e Gujel********************* la „Moldova“-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Consultant a fost integru
Un Mironov**********************, tip urban,
Chiar cu cerul gurii negru-
Numai nu fi Tarlapan.
*
Oare ce avem noi oare
Cu-acest oacheş moldovean
Ce-i doar umbra lui Cărare***********************!
Ce spanac e Tarlapan?
*Efim Tarlapan, epigramist. A scris parodia Duhamentul şi asta l-a făcut pe N.Costenco să scrie Tarlapaniada, care, de fapt, e o satiră la adresa mai multor colegi de breaslă, care nu-l prea agreau pe poetul venit din GULAG.
**Alexandru Medveţki, ziarist la „Moldova socialistă“
*** Mulic, directorul Editurii Comitetului Central al PCM
**** Arhip Cibotaru, scriitor, redactor-şef la revista NISTRU
***** Serafim Saka, scriitor
****** Nu se ştie. Poate fi vorba despre Agnesa sau Valentin Roşca, ambii scriitori
******* Nicolae Esinencu, scriitor
******** Ion Zănoagă, ex-directorul Clubului Casei Uniunii Scriitorilor
********* Eliza Botezatu, critic şi istoric literar
********** Valeriu Senic, critic literar
*********** Marc Chistrugă, profesor universitar, a predat comunismul ştiinţific la Universitate
************ Vasile Coroban, profesor universitar, reputat critic literar
************* Ştefan Harbuz, ex-secretar al Uniunii Scriitorilor
************** Gheorghe Madan, scriitor din provincie la acea oră
*************** Pavel Starostin, traducător
**************** Vornicescu, curator la Uniunea Scriitorulor din partea KGB.
***************** Gheorghe Vodă, scriitor
****************** Ion Bolduma, scriitor
******************* Andrei Lupan, ex-preşedinte al Uniunii Scriitorilor, academician
******************** Anatol Gujel, scriitor, ex-redactor-şef adjunct la revista „Moldova“
********************* Filip Mironov, scriitor. A emigrat în America
********************** Petru Cărare, clasic în viaţă al satirei şi umorului moldovenesc
Lasă un răspuns