Citiți și vă cruciți! Ce mai spune presa maghiară despre noi…

 – un documentar realizat prin traducere și adaptare de către Centrul European de Studii Covasna-Harghita în perioada 01-15 august a.c. –

Relaţii tensionate / Rămâne retorica antimaghiară

Cei mai mulţi analişti politici sunt de părere că până la alegerile parlamentare din toamnă, va există în continuare o dispută politică internă. Premierul Victor Ponta ar dori să îl izoleze la maxim pe Traian Băsescu. Paszkan Zsolt, specialist care se ocupă de România, i-a declarat agenţiei MTI: premierul Victor Ponta trebuie să aibă în vedere în următoarele luni faptul că popularitatea partidului său va scădea şi tocmai din această cauză va continua cu retorica sa antimaghiară, ţinând cont de faptul că urmează alegerile parlamentare. Acest lucru este indicat şi de faptul că a declarat că invaliditatea referendumului se datorează absenteismului maghiarilor. El l-a acuzat între altele pe premierul ungar Orban Viktor de implicare în politica internă românească. Paszkan Zsolt este de părere că în judeţele de pe Pământul Secuiesc, maghiarii au considerat recensământul drept o telenovelă politică, la care au participat mai degrabă românii care trăiesc aici şi cei care îşi petrec vacanţele în această zonă. (sursa: publicaţia săptămânală Szekely Ujsag, nr. 31din 03-09.08.2012)

*

Nemeth Zsolt despre situaţia din România

Absenteismul maghiarilor din Transilvania la referendumul de la sfârşitul săptămânii trecute nu poate fi delimitat de direcţia politică ce a caracterizat ultimele luni, de evenimentele legate de politica de intimidare-a declarat ieri Nemeth Zsolt, secretar de stat în cadrul ministerului ungar de externe. In opinia politicianului, din punctul de vedere al relaţiilor ungaro-române, respectarea drepturilor omului – inclusiv drepturile fundamentale ale maghiarilor din Trasilvania – reprezintă o problemă decisivă. Nemeth Zsolt a amintit ca exemplu cazul pregătirii în limba maghiară în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş (MOGYE) şi sentinţa judecătorească prin care a fost anulată restituirea colegiului reformat Szekely Miko. El s-a mai referit la faptul că relaţia care s-a creat anii trecuţi între preşedintele de stat Traian Băsescu şi premierul Orban Viktor, respectiv între FIDESZ şi partidul românesc frate, a fost un factor foarte important al relaţiilor româno-ungare de bunăvecinătate. Rezultatul final al referendumului asigură condiţiile ca această relaţie să continue cu preşedintele român de stat şi să influenţeze în mod asemănător relaţiile de bunăvecinătate – a constatat el. Nemeth Zsolt a evidenţiat: în măsura în care se va amplifica stabilitatea politică internă în România, se va crea o atmosferă a colaborării, iar guvernul român va rămâne părtaş al colaborării din Europa Centrală, va respecta în continuare drepturile fundamentale ale omului şi va putea continua colaborarea dintre cele două ţări.

Secretarul de stat a arătat: respectarea drepturilor fundamentale ale maghiarilor din Transilvania va influenţa în mod hotărâtor, în perioada următoare, sistemul de relaţii din Europa Centrală. Referindu-se la alegerile parlamentare din toamnă, din România, el a adăugat: guvernul ungar manifestă deschidere spre colaborare, indiferent de componenţa guvernului român. După cum a declarat: interesul fundamental al comunităţii maghiare din Transilvania este participarea la alegerile parlamentare. Scopul acesteia nu poate fi altul decât consolidarea propriei sale reprezentanţe. Guvernul ungar va adopta o poziţie în acest sens -a comunicat el. (sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6656 din 01.08.2012)

*

Scăderea numerică a maghiarimii ar putea fi oarecum redusă / Până când vom mai scădea?

Una dintre expunerile de la universitatea liberă dela Tusvanyosa abordat rezultatele recensământului de anul trecut. Rezultatele finale nu se cunosc nici acum în totalitate, însă ştim deja că în afara hotarelor ţării-mamă, numărul maghiarilor a scăzut cu sute de mii. Conferenţiarii au arătat că nu sunt mari şanse ca acest proces demografic negativ să se oprească.

În decurs de 20 de ani, numărul maghiarilor din Transilvania a scăzut cu aproximativ 400.000, iar în Slovacia, numărul maghiarilor a scăzut, în ultimii 10 ani, de la 520.000 la 458.000. Nici în Voivodina nu stau altfel lucrurile, deoarece în această regiune, numărul deceselor este cu 5% mai mare decât cel al naşterilor. In Croaţia trăiau, după 1945, aproximativ 100.000 maghiari, iar azi, numărul lor este cu 15.000 mai mic. Dacă lucrurile vor continua în ritmul acesta, este posibil ca în până în 2060, maghiarii din Croaţia să dispară.

In România, problema a fost aceea că la referendum, în cadrul unei singure naţionalităţi erau configurate mai multe categorii, motiv pentru care unii s-au declarat secui. In plus, ceangăii figurau ca naţionalitate separată. Demeter Szilard, membru al echipei de lucru pentru referendum din cadrul PPMT, a declarat că toate acestea au provocat un haos în rândul maghiarimii, a fost lansată o campanie care trata cum trebuie să ne declarăm, secui sau maghiari. In Slovacia, problema a fost aceea că respectivele chestionare au fost anonime, iar 7,5% din locuitori nici nu au răspuns la întrebarea referitoare la naţionalitate – a declarat Orosz Ors, membru al Mesei Rotunde a Maghiarilor din Slovacia.

Opinia unanimă a conferenţiarilor a fost aceea că scăderea numerică a maghiarimii este mai accentuată în zonele de diasporă, respectiv în rândul celor care trăiesc în cartierele din oraşele mari. In opinia lui Demeter Szilard, în cartierele din Cluj sunt maghiari care nu mai au deja nici o legătură cu cultura maghiară. Si în Banat, numărul maghiarilor a scăzut, în 20 de ani, la jumătate .

În opinia lui Orosz Ores, soluţia o constituie iniţiativele civile. A relatat că un grup de persoane a reabilitat în Slovacia o staţie feroviară, în care a amplasat şi inscripţia în limba maghiară. Autorităţile au demontat inscripţia, însă pe internet s-a creat o solidaritate atât de mare încât deja sunt patru staţii feroviare care au şi inscripţie în limba maghiară. Demeter Szilard este de părere că o schimbare pozitivă ar putea interveni doar dacă maghiarii transilvăneni vor avea o imagine de viitor, doar dacă vor exista manifestări adresate exclusiv lor, ca de exemplu Zilele Maghiare Clujene. (sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 147 din 03.08.2012, autor Levai Barna)

*

Criza Europei sau coteţele de găini ale Uniunii Europene / Cuvântarea rostită de Orban Viktor la Tuşnad Băi

Criza Europei este mai lungă şi mai gravă decât am crezut iniţial. Criza nu este una mondială, dat fiind faptul că numai SUA şi Europa se confruntă cu probleme de acest gen. Tările Asiei sunt în curs de dezvoltare, la fel şi cele din America de Sud. Lucrurile nu merg aşa cum trebuie, mai ales în Europa. Ca să putem înţelege cauzele crizei actuale î, trebuie să ştim că Europa a trăit până în momentul de faţă în umbra celui de-al doilea război mondial. Principalul responsabil de acest lucru, de partea occidentală, îl reprezintă ambiţiile statelor naţionale. Elita europeană consideră în momentul de faţă că la baza războiului – care ne-a distrus în două rânduri continentul – se află naţionalismul şi nu ţine cont de faptul că linia comună a celor două idei distrugătoare ale secolului XX nu a fost naţionalismul, ci acea condiţie potrivit căreia s-a considerat legitim ca societatea să fie reorganizată radical, prin orice instrument. Problemele politice nu pot fi gestionate prin instrumente economice, deşi acest lucru a părut a fi posibil decenii întregi.

Trebuie ţinut cont de renaşterea naţiunilor europene. Sentimentul naţional a apărut nu numai în cadrul fostelor ţări ale imperiului sovietic, în fostele ţări comuniste, ci şi pe teritoriile occidentale tradiţionale. A devenit evident şi faptul că naţiunile europene nu doresc să se contopească. In momentul de faţă nu există o soluţie centrală pentru criza economică apărută pe teritoriul european actual. Este clar că există interese naţionale şi sentimente naţionale, a căror exprimare – indiferent de ce afirmă unii- nu conduce în nici un caz la reînvierea fascismului.

Consider că Occidentul trebuie să înfăptuiască o schimbare morală, iar un element important al acestui fapt îl constituie renunţarea la desconsiderarea părţii răsăritene a continentului. Nu va duce la nimic bun dacă democraţia şi Uniunea Europeană vor fi folosite ca baston ideologic. Ţările care au avut un rol colonizator şi care nu au avut niciodată colonii sunt clar delimitate. Noi cei din Europa Centrală aparţinem de teritoriul pe trăiesc acele naţiuni care, nici în secolul al XIX-lea, nici în secolul al XX-lea, nu şi-au clădit colonii. Europa Centrală a fost indiscutabil marea perdantă a secolului al XX-lea. Nu numai perdanta şi dar şi ţapul ispăşitor – în ochii occidentalilor. In cadrul elitei occidentale există o înţelegere potrivit căreia nu ea este responsabilă pentru păcatele secolului al XX-lea, ci popoarele din Europa Centrală. Noi vedem cu totul altfel acest lucru şi de aici ne putem da seama că gândirea legată de politica şi puterea Europei Occidentale este definită în mod fundamental, după cel de-al doilea război mondial, în baza temerilor.

Se spune că de preferat este ca statele să nu se amestece în economie, în timp cela Bruxelleseste prevăzut chiar şi în ce direcţie trebuie să crească un castravete. Summa summarum: în momentul de faţă, Europa Occidentală se zbate într-un circ vicios, din care nu poate ieşi. Trebuie să spunem că criza europeană este în esenţă criza Bruxelles-ului. Bruxelles este cea mai importantă piedică în calea găsirii soluţiilor pentru gestionarea problemelor economico-naţionale. Ţările din Europa Centrală nu au comis acea greşeală pe care au comis-o Franţa, Italia şi Spania î, de a se îndatora şi mai mult după izbucnirea crizei.

În 1990, situaţia era mult mai uşoară ca acum, atât spiritual cât şi intelectual. Nu există o reţetă de succes, pe care dacă am aplica-o în cazul Transilvaniei sau al Ungariei, viaţa noastră ar deveni mai uşoară. Noi trebuie să fim cei care ne identificăm problemele. Dacă avem curajul să spunem că nu are sens să încercăm să copiem modelul Europei Occidentale, ci trebuie să ne edificăm propriile noastre sisteme economice – sub semnul spiritului libertăţii – atunci vom face un pas uriaş în direcţia succesului. Noi avem interesul ca Occidentul să îşi poată gestiona criza, pentru ca întreaga Europă să scape de probleme. Noi, cei din Europa Centrală, trebuie să ne solidarizăm şi să ne pregătim, colaborând, de cei 20-25 de ani care vor urma în economia mondială şi în politica mondială. Împreună trebuie să înfăptuim garanţiile securităţii europene, securitatea energetică, securitatea politicii comerciale şi a celei militare.

În final le doresc atât românilor cât şi maghiarilor care trăiesc aici – maghiarilor care aparţin de naţiunea ungară dar care trăiesc aici – să adopte decizii bune. De exemplu prin neadoptarea niciunei decizii. (sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6659 din 04.08.2012)

*

Tabără EMI pentru a opta oară

“Să credem în înălţarea poporului nostru -acesta este motto-ul celei de-a VIII-a ediţii a taberei EMI, organizate de Tinerii Maghiari din Transilvania într-o nouă locaţie,la Borzont. Citatulîmprumutat de la cardinalul Mindszenty Jozsef oglindeşte faptul că organizatorii ar dori să popularizeze, prin intermediul programelor anunţate, strategiile edificatoare în privinţa maghiarilor din Bazinul Carpatic.

În cadrul taberei cu durata de cinci zile, organizatorii se vor concentra în primul rând pe expuneri, pe organizarea unor mese rotunde şi pe problemele naţionale. In ceea ce priveşte sfera politică ungară, EMI a invitat conferenţiari din partea FIDESZ şi Jobbik, iar la nivel naţional au invitat reprezentanţi din partea întregii sfere politice maghiare. Scopul este aşezarea tuturor reprezentanţilor la aceeaşi masă şi căutarea obiectivelor comune -a declarat Soos Sandor, organizatorul principal al celei de-a VIII-a ediţii a taberei EMI. Autonomia, extinderea utilizării limbii maghiare, înfiinţarea universităţii maghiare de stat, apărarea specialităţilor maghiare, sprijinirea diasporei şi soluţionarea problemelor demografice trebuie să fie obiectivele comune ale UDMR, PCM şi PPM.

Prima expunere, intitulată Crearea României Mari 1866-1920, va fi susţinută astăzi, de istoricul Raffay Erno. In cortul expunerilor se va discuta despre Roşia Montană şi Sfânta Coroană. Tema principală a zilei de mâine va fi problema secţiei maghiare a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş. Vineri se va discuta despre recensământul de anul trecut, va fi analizată situaţia din Ungaria şi din ţară. Tema zilei de sâmbătă va fi politica naţională maghiară între două alegeri. Problema autonomiei va fi discutată într-un cort separat. In cortul pentru diasporă şi demografie, se va discuta despre dăinuirea ceangăilor, viitorul diasporei transilvănene din regiunile româneşti. In cadrul manifestării vor evolua formaţiile Beatrice, Karpatia, Ismeros Arcok, Varga Miklos, Kormoran, Transylmania şi Ossian.” (sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6662 din 08.08.2012, autor Fekete Reka)

*

A început festivalul naţional al EMI

“Ieri, la deschiderea celei de-a 8 – a ediţii a Taberei Tinerilor Maghiari din Ardeal (EMI) pe scenă ansamblul de dansuri populare Sic a interpretat un spectacol, apoi festivalul a continuat cu binecuvântarea bisericească, discursurile edililor din Joseni, gazdele manifestării şi al preşedintelui EMI. In decurs de 5 zile, 300 de invitaţi vor fi prezenţi în Corturile Taberei sau pe scenă. Insă ieri după amiază am constatat căla Borzonterau destul de puţine persoane, potrivit datelor organizatorilor, în jur de 200 au primit brăţări ale taberei, dar la fel ca şi în anii precedenţi, majoritatea participanţilor sunt aşteptaţi pe vineri, la sfârşitul săptămânii.

La deschiderea festivă, liderul EMI Lovassy Cseh Tamas a enumerat sloganele celor 7 tabere EMI anterioare. Motto-ul ediţiei din acest an al taberei a fost Să credem în ridicarea poporului nostru. Lovassy Cseh Tamas a precizat că mesajul din acest an este să vedem viitorul cu speranţă. In acelaşi timp a subliniat că speră ca personalităţile publice, politicienii care au fost invitaţi vor onora acestea, şi nu le va fi teamă să se prezinte în Tabăra EMI. La deschidere au susţinut discursuri primarul localităţii gazde Joseni Gall Szabolcs şi viceprimarul Bege Laszlo. Aceştea au precizat că faptul că Tabăra EMI s-a mutatla Borzontreprezintă o şansă importantă pentru localitatea din Tinutul Celor trei Scaune, dar la fel de avantajos este şi pentru tabără, pentru că pe terenul Pensiunii Dorka, programul se poate derula în condiţii optime. Gal a declarat că spectacolele reprezintă crearea de valori, însă ideile formulate aici trebuie să se transpună în fapte. Participanţiila Tabărăau fost binecuvântaţi de preotul Csecs Marton. In prelegerea sa, preotul a menţionat că spiritul Taberei, prelegerile susţinute aici şi comportamentul participanţilor trebuie să fie de asemenea natură încât nimeni să nu poată să-i critice pe tinerii de azi. Potrivit acestuia Tabăra trebuie să fie un exemplu în sensul capacităţii tinerilor de a ieşi din starea de indiferenţă, precum şi al faptului că nu se adună doar pentru distracţie, sau p pentru creşterea comercializării unor produse. In opinia preotului esenţa Taberei EMI trebuie să conste în promovarea valorilor naţionale.

De altfel, de ieri continu sosesc autobuzele dela Sfântu Gheorghe, şi cel mai mare interes evident că se manifestă faţă de concertele de seară. La închiderea redacţiei, ieri, Beatrice a susţinut un concert, azi va fi Karpatia, vineri Akusztika, adică Kalapacs Jozsef, Rudan Joe şi Varga Miklos, sâmbătă Kormoran, iar duminică Ossian şi Moby Dick. Potrivit organizatorilor în Cortul prelegerilor sâmbătă vor fi cei mai mulţi participanţi pentru că printre alţii preşedintele Jobbik Vona Gabor va vorbi despre politica naţională, iar povestitorul Berecz Andras despre cultura naţională.” (sursa: cotidianul Kronika, nr. 152 din 09.08.2012, autor Gergely Imre)

*

A opta ediţie a taberei EMI

“Imediat după deschiderea oficială a celei de-a opta ediţii a taberei EMI, a luat cuvântul istoricului Raffay Erno. Participanţii prezenţi într-un număr mare au putut asculta în cortul principal o oră concentrată de istorie trianoniană. Manifestarea intitulată Să credem în înălţarea poporului nostru! are locla Borzont, pe terenul Hanului Dorka, şi a devenit locul de întâlnire a tinerilor care gândesc în spiritul naţiunii.

În cadrul deschiderii oficiale, Gall Szabolcs, primarul din Joseni, i-a salutat, în calitate de gazdă, pe tinerii veniţi din întreg Bazinul Carpatic. Viceprimarul Bege Laszlo i-a salutat pe participanţi în calitate de fost participant la taberele EMI. Lovassy Cseh Tamas, preşedintele EMI, a amintit de motto-urile taberelor de până acum, exprimându-şi speranţa că evenimentul din acest an va deveni un atelier al politicii naţionale sincere.

Istoricul Raffay Erno a vorbit despre crearea României Mari, mai exact despre condiţiile perioadei de dinainte de Trianon. Istoricul militar Koszta Istvan a vorbit despre aspiraţiile de atunci ale politicii româneşti.

În ceea ce priveşte împrejurările externe şi interne care au condusla Trianon, istoricul a amintit în expunerea sa doar de câteva: situaţia geopolitică de dinainte de primul război mondial, conflictul armat dintre marile puteri – puterea centrală şi Antanta -, care au dus la slăbirea Monarhiei Austro-Ungare şi a Regatului Ungar. In ceea ce priveşte împrejurările interne, Raffay a declarat că ar putea fi enumerate chiar şi douăzeci, începând cu politica privind naţionalităţile, situaţia demografică şi etnică şi terminând cu gafele politice şi amplificarea lojilor francmasonice.

În ceea ce priveşte actualele probleme de destin ale maghiarilor, Raffay Erno a declarat că, în opinia sa, nici autonomia şi nici schimbările teritoriale (lipsesc condiţiile internaţionale în acest sens) nu pot soluţiona în mod liniştitor relaţia ungaro-maghiară. Acest sistem de relaţii trebuie regândit, pornind de la situaţia existentă înainte de Trianon.

Istoricul militar Koszta Istvan a inclus în procesul formării regatului român staţiile mai importante ale drumului ce a condusla Trianon. Eleste de părere că regatul ungar a apărut în lupta marilor puteri nu ca o entitate independentă, astfel că destinul său este mai degrabă o consecinţă a condiţiilor externe.” (sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6663 din 09.08.2012, autor Ferencz Csaba)

*

13020.ro – cazul Miko

Evenimentele legate de încercarea de renaţionalizare a şcolii din Sfântu Gheorghe, cunoscute sub numele de cazul Miko, pot fi şi accesate de acum înainte şi pe site. Pentru denumirea site-ului -www.13020.ro- a fost ales numărul dosarului înregistrat la tribunal. Iniţiatorii îi încurajează pe maghiarii din Transilvania să protesteze, prin semnăturile lor, faţă de atacurile îndreptate împotriva renaţionalizării Colegiului Szekely Miko şi de atacurile lansate împotriva comunităţii maghiare şi să-şi exprime solidaritatea faţă de Marko Attila şi Marosan Tamas.

Membrii grupului de iniaţiatori, care se ocupă de funcţionarea site-ului, sunt: Antal Arpad, primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Kato Bela, arhiepiscopul Eparhiei Reformate din Transilvania, Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Winkler Gyula, europarlamentar, Balazsi Pal Elod, redactorul-şef al portalului de ştiri Transindex, Bodor Laszlo, directorul Festivalului Peninsula, Hegedus Csilla, directoarea Fundaţiei Transylvania Trust, Horvath Istvan, directorul Institutului Naţional pentru Cercetarea Minorităţilor, Kadar Magor, lector în cadrul Universităţii de Stiinţe Babeş-Bolyai. După cum relatează aceştia în comunicatul lor de ieri, site-ul şi pagina de Facebook lansată cu această ocazie (http://www.facebook.com/13020Mikougy) doreşte să fie o sursă amplă de informaţii exacte şi credibile, în care se regăsesc toate datele legate de funcţionarea comisiei de restituire a imobilelor, date legate de componenţa ei, de dosarul 13020 şi de activitatea secretarului de stat Marko Attila. (sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6663 din 09.08.2012, autor Vary O. Peter)

*

Despre autonomie în Tabăra EMI

“În Tabăra EMI a fost ridicat pentru prima oară un Cort Autonomia de sine stătător. Participanţii la dezbaterea de ieri, organizată de CNS, au încercat să afle cum poate deveni semnificaţia autonomiei una pe înţelesul tuturor. Acest concept s-a integrat organic în comunitatea maghiară de pe Pământul Secuiesc, ba mai mult, opinia publică românească a ajuns să nu o mai trateze neapărat ca pe o ofensă – a precizat Ferencz Csaba – vicepreşedinte CNS cu probleme de informare. Probabil că autonomia ca sistem administrativ nici nu va ajunge să se fixeze în sistemul de cunoştinţe ale omului de rând, iar tocmai din acest motiv, accentul trebuie pus nu pe prezentarea mecanismelor de funcţionare, ci pe aportul pozitiv al procesului. Acceptarea la nivelul simbolurilor – drapel secuiesc, stemă – s-a făcut foarte rapid, de aici putându-se trage probabil şi concluzia că avantajele autonomiei ar putea deveni mai puternice în primul rând datorită abordărilor de ordin sentimental – a opinat conferenţiarul, lucru demonstrat şi de experienţa referendumului pe tema autonomiei. Cel mai popular răspuns la întrebarea care încerca să afle de ce îmi va fi mai bine dacă voi răspunde da, a fost acela că vom depinde mai puţin de Bucureşti. In opinia preşedintelui din scaunul Gheorgheni, Arus Zsolt, prin simpla schimbare a punctului de vedere, pe Pământul Secuiesc ar putea fi azi funcţionale la modul autonom numeroase lucruri. Rămânând la un exemplu din sport, ar trebui să se lucreze mai degrabă la înfiinţarea unei asociaţii de hochei de pe Pământul Secuiesc, de sine stătătoare, decât să se insiste ca preşedintele asociaţiei române să fie un maghiar.

Politologul budapestan Dabis Atiila, diplomatul european însărcinat al CNS, a subliniat, referindu-se la lupta sud-tiroleză pentru autonomie, că acolo, dincolo de acordurile interstatale politice favorabile, permanenta situaţie de criză a contribuit şi ea la faptul că lupta pentru autonomie a fost una la nivel de mase, violentă chiar. In acest sens, crearea autodeterminării sud-tiroleze nu este nici de departe una cu valoare de model pentru Pământul Secuiesc.

S-a ajuns la discuţii libere pe această temă între conferenţiari şi auditoriu, în care au fost pomenite atât rezultatele cât şi eşecurile întemeierii autonomiei de pe Pământul Secuiesc. Înainte de expunerea despre Tirolul de Sud a lui Dabis Attila – tânărul politolog a studiat luni întregi funcţionarea instituţiilor şi istoricul mişcărilor sud-tiroleze -, moderatorul Csinta Samu a spus, în concluzie, că presa, dar şi alte forumuri ale discursurilor publice, au un rol decisiv în adâncirea cât mai tare şi mai organică a autonomiei în conştiinţa publică.” (sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6665 din 11.08.2012)

*

Zvonistică legată de tabăra EMI

“După organizatorii taberei EMI, şi ministrul român de interne a dezminţit ideea că la reuniunea dela Borzontar avea loc trageri cu muniţie de război pentru tinerii care s-au prezentat pentru eliberarea Pământului Secuiesc, aşa cum au relataseră surse virtuale. Mircea Duşă, ministru de interne, a declarat: Nu este posibil ca într-o tabără din România, la care în calitate de organizator participă şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, să se ţină trageri cu muniţie de război.

Conducătorul ministerului a comunicat că la cererea organizatorilor taberei, autorităţile române vor ancheta cine încearcă să lanseze zvonuri în legătură cu tabăra. Ministrul a comunicat că în calitate de parlamentar de Harghita protestase atunci când unele organizaţii civile şi fundaţii au venit aici şi au început să vorbească despre autonomie, despre Pământul Secuiesc. El a mai declarat: consideră firească organizarea taberelor care servesc la agrementul tinerilor, în schimb nu este de acord ca la aceste tabere să participe oficialităţi care vorbesc despre revizuirea Trianonului şi autonomia imaginată în inima României. Mircea Duşă a asigurat opinia publică de faptul că autorităţile statului român garantează respectarea constituţiei în regiune. El a mai adăugat: mai mult ca sigur că va trebui să discutăm despre aceste teme şi la nivel guvernamental, ţinând cont de colaborarea dintre guvernele român şi ungar şi bunele relaţii dintre acestea.

Joi au fost postate pe internet filmuleţe în care apar imagini cu exerciţii de trageri la care participă bărbaţi şi femei în ţinute de camuflaj, vorbitori de limbă maghiară. Imaginile erau însoţite de următorul text: Noi suntem Garda Naţională Secuiască-Maghiară, menită să elibereze Transilvania de sub ocupaţia română! Dacă doreşti să aderi, caută-ne în Tabăra EMI dela Borzont. Intext sunt difuzate numele şi numărul de telefon al unuia dintre organizatorii taberei. Imaginile au fost transmise, în cadrul emisiunilor de ştiri, de mai multe posturi româneşti de televiziune.

Soos Sandor, organizatorul principal al Taberei EMI, i-a declarat Agenţiei MTI că în urma transmiterii ştirilor televizate, părinţii au chemat acasă mai mulţi tineri participanţi la tabără. El a mai adăugat că organizatorii i-au cerut poliţiei să afle cine a postat pe internet filmuleţele generatoare de zvonistică. Si ei au demarat o anchetă, iar ţinând cont de locaţie, presupun că imaginile au fost filmate în poligonul Paty din Ungaria. Organizatorul principal consideră ciudat faptul că înainte cu trei zile de postarea filmuleţelor, în tabără au apărut reprezentanţi ai serviciului de poliţie specializat în arme, care au verificat programul de tragere cu arcul organizat pe teritoriul taberei. Soos a declarat că în cazul în care autorităţile nu îl vor identifica pe cel care a postat filmul, există şi suspiciunea că este vorba despre o acţiune a serviciului secret, care vizează discreditarea Taberei EMI.” (sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6666 din 13.08.2012)

*

Critici din partea Jobbik la adresa FIDESZ

“În cadrul celei de-a VIII-a Tabere EMI dela Borzontau luat cuvântul şi parlamentari ungari. Din partea FIDESZ au luat cuvântul parlamentarii Koszegi Zoltan şi Ekes Ilona, iar din partea Jobbik, Vona Gabor, preşedintele partidului, Balczo Zoltan, vicepreşedintele Parlamentului, şi Szavay Istvan, parlamentar. Vona Gabor, preşedintele Jobbik, a declarat că partidul său ar colabora cu plăcere cu FIDESZ în vederea eliminării de pe scena politică ungară a Partidului Socialist Ungar. El a mai adăugat că problema nu o constituie faptul că Partidul Socialist Ungar este un partid de stânga, ci faptul că este un partid antinaţional. Preşedintele Jobbik a afirmat că din anumite puncte de vedere, guvernul FIDESZ a realizat mai puţine decât guvernele conduse de Bajnai şi de Gyurcsany. Nu a adus nici un progres în economia ungară. Vona a declarat: mizează pe voturile celor din Transilvania, iar pentru obţinerea acestora, partidul său va face campanie în Transilvania prin instrumentele sale limitate.” (sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6666 din 13.08.2012, autor Mozes Laszlo)

*

Începe Jobbik edificarea partidului în Transilvania? / Tabăra EMI se tuşvanyzează

“Taberele de vară din Transilvania sunt clar manifestările publicitare ale partidelor din Ungaria – informează ziarista dela Nepszava: Tusvanyos este a FIDESZ-ului, iar Tabăra EMI, a lui Jobbik. Aşa cum Orban ţine de Tusvanyos, tot aşa şi Vona Gabor ţine de Tabăra EMI. Tabăra EMI a tulburat mai puţine ape ca Tusvanyos, Vona Gabor s-a săturat de critica partidelor ungare, nu s-a ocupat de criza politicii interne româneşti – apreciază ziarista Gal Maria dela Nepszava.

Articolul subliniază că Tabăra EMI este clar o imitaţie a Tusvanyos, care în urmă cu 8 ani încă mai era organizată după modelul Insulei Ungare, de organizaţiile precursoare ale Jobbik, în special la iniţiativa HVIM, de Tinerii Maghiari din Transilvania (EMI). Tabăra lansatăla Gheorgheniîncinge de ani de zile spiritele maghiare şi româneşti din România; din momentul apariţiei sale, Jobbik o foloseşte clar ca pe o rampă de lansare transilvană, însă încă nu s-a coborât la nivelul Insulei Ungare, în mocirla rasismului şi a xenofobiei, ci încearcă mai degrabă să păşească pe calea opusă, se tusvanyizează, extinzându-şi astfel cercul de vizitatori. Soos Sandor, preşedintele organizaţiei de tineret din Transilvania a declarat pentru MTI că azi, diferenţa dintre Tusvanyos şi manifestarea lor este din ce în ce mai mică.” (sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 154 din 14.08.2012

*

Solidaritate pentru Miko

Până ieri seară, peste 2600 de persoane aderaseră la protestul demarat faţă de condamnarea nedreaptă a lui Marko Attila şi Marosan Tamas, membri ai comisiei de restituire şi renaţionalizare arbitrară a Colegiului Szekely Miko. Acţiunea de strângere de semnături, iniţiată pe internet, se desfăşoară pe adresa http:// www.13020.ro. Pe acest site se pot afla amănunte exacte despre proces, despre procesul de restituire, despre iniţiatori şi despre paşii internaţionali de până acum. Aici apar ştiri şi poziţii, însă cei interesaţi pot cunoaşte şi istoricul Colegiului Szekely Miko.

Cea mai nouă ştire este cea referitoare la apelul lui Csury Istvan, episcopul Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, care în numele conducerii eparhiei le solicită conducătorilor episcopiilor şi diecezelor să îi reprezinte, printr-un număr cât mai mari de delegaţi, pe credincioşii reformaţi la protestul naţional din 1 septembrie, organizat de Eparhia Reformată din Transilvania. În data de 1 septembrie, orele 12:00, Dumnezeu îi adunăla Sfântu Gheorghepe maghiarii transilvăneni care suferă din cauza încălcării drepturilor. Aceştia doresc să ne vindece viaţa deja împinsă clar într-o situaţie defavorizată. Atitudinea comună a bisericilor maghiare nu poate fi amânată. Aceasta trebuie să fie una exemplară în faţa conducătorilor care abia dacă manifestă dispoziţie în privinţa solidarităţii – se menţionează în apel. (sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6667 din 14.08.2012, autor Farkas Reka)

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*