Români pentru România

Exersând analiza politico-socială alături de domnia-voastră şi alţi autori de valoare, admir discursul aprofundat, naţionalismul luminat, de echilibru faptic, soluţiile salvatoare pe care le propuneţi pentru ieşirea din acest marasm al înfeudării cosmopolite excesive spre care am fost împinşi de arendaşii politici, de cei care au sărăcit bogata Grădină a Maicii Domnului, România. Din nefericire, fapt dovedit şi de rezultatele ultimelor două trageri în poligoanele electorale, sămânţa discursului ideologic pe care îl oferiţi trăitorilor acestei ţări nu a găsit solul necesar evoluţiei, creşterii, fructificării, iniţiativele multiple, adânc îngropate în solul generos al Internetului (liste, mişcări, partide resuscitate, etc), cam toate aşezate sub genericul „Români pentru România”, este încă lipsită de şansa lecturării pe un orizont larg din motive financiare, orgolii de prioritate, ş.a.m.d. În multe dintre aceste iniţiative planează pericolul absorbţiei, alături de români de valoare, a puşlamalelor care, neavând miile de euro pentru a se înscrie pe listele partidelor din triade, ţintesc spre zonele în care, declorofizaţi de propriile fapte, să se îmbuibe în visatele poziţii pe care, conform tradiţiei politice, le-ar putea obţine în spatele frontului de luptă/martiriu al adevăraţilor combatanţi pentru o Românie a Românilor!(majusculele denominativului Român nefiind o greşeală ci o intenţie de alfabetizare morală, civică a comunităţilor).

Ţinta tot mai precis conturată a obligaţiei realizării unui audit de ţară este încă incertă, mai ales în condiţiile în care auditul este efectiv realizat de reprezentanţii Băncii Mondiale sau, mai nou, de doamna Angela Merkel, transformaţi peste noapte în recuperatori de datorii, creanţe, etc, etc. Azo-Mureşul, Roşia Montană, gazele de şist şi multe alte resurse sunt pe lista de vânzare/privatizare grăbită, fapt evident relevat de discursul unui preşedinte al penalităţilor, de alţi politicieni care, delimitând riscurile, vor relua “vânzările” ca obligaţii de presiune şi nicicum ca surse de continuitate ale înavuţirii proprii prin spolierea avutului naţional.

Parlamentarele din decembrie fiind periculos de apropiate, se impun măsuri concentrate, de maxim efort, de maximă substanţă, prioritare având, între altele, constituirea nucleelor de mediatizare a Apelurilor către varii categorii socio-profesionale, atragerea liderilor reali, apţi de a se consacra idealurilor recuperării moralităţii socio-politice în România şi, ca atare, a creării suportului de restaurare social-economică a ţării. Fără a diminua cu nimic rolul şi importanţa ideilor de guvernare pe care le găsim disipate la diverşi ideologi naţionalişti,  de bună stirpe, cred că acestea ar trebui cumulate într-un spaţiu public vizibil, pentru a fi asumate de către cei ce vor intra în lupta de recuperare a demnităţii naţionale atât de necesare componenţilor acestui Popor European, din nefericire tot mai împins pe scara de serviciu/servicii/interese ale tot mai curioasei democraţii imperiale spre care ne îndreaptă, spre exemplu, discursurile tot mai autoritare ale Germaniei, Franţei, Angliei. Şi mă refer, în clar, la proiectul atingerii suveranităţii statelor europene care nu se ridică /şi nici nu au cum/ la parametrii economico-financiari de care dispune “suverana” euro-democraţiei “globalizante”.  Continuând discursul unui politolog german (ideea că cele două conflagraţii mondiale, având ca actant principal Germania, au fost decise de interesele marilor trusturi chimice şi medicale germane în căutare de piaţă şi dizolvare a concurenţei) sunt tot mai convins că, fără încleştări belicoase armate, “al treilea război mondial” este în desfăşurare, România fiind deja cucerită prin “privatizările” criminale, de interes de grup, prioritar în industria chimică şi cea de medicamente. Şi nu numai. Mai mult de atât, la orice reacţie de dialog pe principii de egalitate, “învingătorii” folosesc regula veto-ului, delimitând subliminal raportul stăpâni-sclavi sau învingători-învinşi. Suntem , ca şi în alte etape ale istoriei naţionale, cuceriţi prin vânzare, prin trădări bine ascunse sub perdelele de fum ale accesului spre modele, un parcurs cu distanţe mereu mărite, din ce în ce mai inaccesibile. În acest moment, ca piaţă de desfacere a produselor  celorlalţi europeni, România asigură în Italia, Spania, Anglia, Germania şi alte ţări, mii de locuri de muncă bine plătite, singurul contra-serviciu clarificat fiind munca la negru a majorităţii românilor din valul de emigrări creat de tectonica politicienilor aserviţi prioritar propriilor interese, fanariotizaţi europeneşte şi bine integraţi în sistemul imunităţilor oferite de băncile străine.  După un experiment comunist de 50 de ani, ne apropiem de suma altor 25 de ani de experiment capitalist, două feţe ale aceleaşi situări agravante a naţiunii române în zona forţat creată a unei supravieţuiri, mereu fiind împinşi într-o realitate incertă, reconstruită după tipare potrivnice şanselor, calităţilor, posibilităţilor reale de care dispun componenţii acestui popor.

Mai nou, pe o pantă periculos susţinută de politicile de interes centro-european, este disiminată destructurarea statală a ţărilor sărace, federalizarea acestora asigurând un surplus de manevrabilitate proiectelor economico-financiare ale celor puternici. Culmea este că acest discurs federalist este subsumat unei strategii a democraţiei. De altfel suntem încolonaţi pe o autostradă prost construită, semnalele de disipare a Comunităţii Europene fiind tot mai clare, mai acutizate. Suntem în ceasul 25 al existenţei, suntem sub însemnul ultimatumului dramatic pe care ni-l dau generaţiile tinere şi foarte tinere, în sine posibilii condamnaţi la foarte rău  prin ticăloşia hoitarilor politici de până acum, rezonaţi în aparentele impotenţe administrative ale guvernelor, cacealmaua/preşul sub care au ascund gunoiul propriilor interese, avariţia, neapartenenţa la istoria românilor.

Parlamentarele din decembrie, dincolo de jocul “la picioare” al partidelor înşurubate statuar pe scena politică, pot modifica total componenţa parlamentului, morala, acţiunea acestei instituţii a democraţiei. Şansa este oferită de “uninominale”. În consecinţă, oricare cetăţean al ţării poate concura pentru obţinerea unui loc în parlament! Oricare dar nu oricine. Doar cei care sunt în stare să convingă un număr suficient de concetăţeni să le acorde mandatul. Şi este posibil dacă au o platformă acţională în care, fără trucaje, cetăţenii să se regăsească în propriile aspiraţii. Vă propun, sub generoasa găduire a ziarului Naţiunea, să creăm împreună platforma “Români pentru România” platformă pe care, individual sau în grup, chiar şi sub posibila încercare a unui partid ori altul de asumare, aceasta să reprezinte un prim pas în reorganizarea conduitei managementului de ţară.

I. Pentru un Parlament curat!

Conform Programului de guvernare pe care mişcarea Români pentru România /

posibil, apare undeva o propunere, sub auspiciile PNDC / şi-l asumă prin obiectivele propuse de alegători/aderenţi, structura actuală a puterii neasigurând o altă formă de acces la conducere decât prin varianta politică (aspect asupra căruia va avea de impus modificări pe parcursul exerciţiului de prezenţă majoritară în parlament, formarea unui guvern, asigurarea unui prim-ministru şi, după expirarea mandatului actualului preşedinte, susţinerea unui preşedinte de care România are imperioasă nevoie) în privinţa componenţei şi activităţii Parlamentului se impune:

1. Reducerea numărului de parlamentari, funcţie de o rezonabilă reprezentare în raport cu populaţia reală a României, maximum 300, conform referendumului în care poporul a decis această componenţă numerică;

2. Determinarea asigurării imunităţii parlamentare strict pentru tot ce este legat direct de această funcţie/îndatorire; orice încălcare a cadrului de manifestare a funcţiei

(dosar penal, încălcarea legislaţiei cu vinovăţie agravantă, etc) va conduce la a/ suspendarea şi, în urma constatării vinovăţiei reale, la b/excluderea din parlament, fără înlocuire; se impune existenţa unui Birou de onoare al Parlamentului, cu atribuţii bine fixate în acest sens;

3. Asigurarea reprezentativităţii procentuale în parlament a populaţiei majoritare şi naţionalităţilor conlocuitoare eterogene, cu obligaţia, pe de altă parte, a păstrării reprezentativităţii grupurilor etnice mici. Indiferent de prezenţa numerică la urne, reprezentarea procentuală este obligatorie şi fără nuanţări. Spre exemplu, conform statisticii oficiale, exemplu de exerciţiu, dacă o naţionalitate conlocuitoare are 2 milioane de reprezentanţi, în parlament vor putea accede 28/29 parlamentari, funcţie şi de scorul real al participării susţinătorilor acelei entităţi;

4. Trecerea unui parlamentar dintr-un partid în altul sau circumscrierea unui independent într-un grup politic, va conduce la excluderea acestuia din funcţia de parlamentar (deşi funcţia de parlamentar nu este una politică ci o funcţie de demnitate publică, încălcarea moralei apartenenţei este agravantă)

5. Orice propunere parlamentară care încalcă cu bună ştiinţă prevederile Constituţiei şi atentează la atributele de esenţă ale statului român va conduce la excluderea respectivului parlamentar

6. Funcţia de parlamentar fiind una de interes public, nu va produce nici un fel de avantaje speciale în afara celor specifice legilor. Concomitent se va studia revizuirea unor drepturi suplimentare pentru foştii parlamentari, bonificaţii în contradicţie cu raportul de ţară al României. Precedentul agravant este oferit de firmele de stat falimentare în care managerii au primit bonificaţii excesive şi necuvenite dar imunizate printr-o legislaţie încâlcită, obligatoriu revizuibilă;

7. Toate deciziile de importanţă naţională vor fi votate prin şedinţele comune ale camerelor, cu vot la vedere;

8. Fiecare parlamentar (cel puţin din partea PNDC) va avea obligaţia expresă de a fi prezent în circumscripţia electorală care l-a ales, pentru a raporta modul de îndeplinire a obiectivelor care conţin propunerile, aşteptările electoratului şi va colecta problemele care confruntă comunitatea electorală respectivă

9. Parlamentarii români care sunt componenţi Parlamentului Europei vor raporta periodic Parlamentului României contribuţiile privind impunerea obiectivelor specifice ţării în context european, orice depăşire a atribuţiilor acestora sau orice act care ar atinge, prin aceştia, interesele naţionale putând fi sancţionat cu retragerea respectivului din Parlamentul European;

10. Se va analiza şi asigura o reducere a cheltuielilor parlamentare în consens cu media salarizării din ţară şi concomitent cu impunerea unui raport de 1 la 6 în structurile de salarizare publice;

11. Punerea de acord a realităţilor naţionale cu prevederile Comunităţii Europene, cu impunerea obligatorie a clauzelor care sunt necesare stării de fapt din România;

12. Impunerea raportului semestrial de ţară din partea guvernului şi instituţiei prezidenţiale, amendarea incoerenţelor;

13. Crearea unui organism de audit pentru privatizările cu fraudare a interesului naţional/public şi, pe cale de consecinţă, impunerea măsurilor de recuperarea a daunelor prin persoane/grupuri/societăţi/firme; în situaţia când auditul constată vinovăţii clare ale unor persoane aflate sub protecţia imunităţii se va asigura o analiză specială, verdictul final al legii impunând anularea imunităţii;

14. Birourile parlamentare din teritoriu vor fi asigurate de administraţia publică locală în spaţiu din interiorul circumscripţiilor, obligatoriu în afara sediilor de partid, alegerea uninominală excluzând reprezentarea funcţiei publice prin partid;

15. Determinarea tuturor reciprocităţilor necesare pentru protecţia românilor trăitori în alte state pe baza principiilor egalităţii de şanse/ obligaţii şi drepturi/;

16. Obligativitatea exercitării demnităţii de parlamentar 24 ore din 24, de unde şi interzicerea oricărei activităţi profesionale (în afara celor de voluntariat), fără nici o derogare (deputatul/senatorul are o funcţie/demnitate publică acceptând părăsirea pe perioada legislaturii a tuturor insemnelor şi obligaţiilor din profesie); Sunt numeroase exemple de parlamentari la care, conform Declaraţiilor de venituri, sursele financiare din afara funcţiei parlamentare depăşesc de 2 la 4 ori veniturile primite de la Parlament!

17. Păstrarea funcţiei/postului deţinut de parlamentar în vederea asigurării locului de muncă şi după expirarea mandatului acestuia

Vom continua prezentarea listei propunerilor de însănătoşire a climatului socio-politic din România în perspectiva platformei Români pentru România în alte numere ale ziarului Naţiunea. Este doar o introducere în problemă, participările contributive fiind organic impuse în perspectiva propusă.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*