Singurătate de consum curent

Atît de singur este fiecare,

Atît de singur, că din mine fug

Și mă avînt spre mările din zare

Și nu mă smulg dintr-al  prihanei  jug.

 

 

Atît de singur plînge orice mamă,

Și-atît de singur rîde-orice Prezent,

Pruncul abia născut, deja exclamă

Singurătate de consum curent.

 

 

E-atît de singur Sufletul ce tace

La porțile Minciunii, orișicînd.

Și-ar vrea să strige-n cer, dar se preface

Și, divorțat de ultimul lui  gînd,

 

 

Rămîne-așa, cum i-ar fi zis  din toate

Luceafărul ne-nvins, ce ne-aparține:

“E-un mut, cărîndu-și monumentu-n spate,

Mut  cu trompeții încuiați în sine”.

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*