Se va anula referendumul național din 29 iulie 2012?

Se ştie că în ziua de 29 iulie 2012 s-a desfăşurat referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, la care au participat 8.459.053 alegători, din care au votat: pentru demitere 7.403.836 alegători, adică 87,52 la sută; împotriva demiterii numai 943.375 alegători, adică 11,15 la sută; voturi nule au fost 111.842, adică 1,32 la sută. Aceste rezultate au fost înregistrate şi comunicate de Biroul Electoral Central. De asemenea, se ştie că referendumul naţional a fost boicotat de către preşedintele suspendat Traian Băsescu, de Partidul Democrat Liberal (PDL), de premierul Ungariei, Viktor Orban şi de minoritatea ungară din România.

Pe lîngă boicotarea referendumului, numeroşi primari şi alţi mercenari politici ai PDL au blocat exercitarea dreptului de vot al cetăţenilor, cărora le-au reţinut actele de identitate pînă după referendum, sau pe care i-au ameninţat cu pierderea locurilor de muncă şi ajutoarelor sociale.

Aceste infracţiuni au fost mediatizate şi recunoscute public, la televiziune, în seara zilei de 27 iulie a.c., de către preşedintele suspendat, Traian Băsescu, dar Parchetul şi DNA nu s-au autosesizat (cum le obligă Legea nr. 3/2000) şi nu au trecut la cercetări penale. Dar nici preşedintele interimar, Crin Antonescu, nici premierul Victor Ponta, nici Biroul Electoral Central (BEC), nici Curtea Constituţională a României (CCR), nici USL (PSD, PNL şi PC) nu s-au adresat Parchetului cu Plîngeri sau denunţuri penale! De ce? Nimeni nu-i întreabă, dar nici ei nu spun ce i-a reţinut. Prin referendumul naţional din 29 iulie a.c. a fost demis de facto preşedintele Traian Băsescu, dar acesta ignoră şi sfidează voinţa Poporului Român. Cel demis cu 87,52 la sută, dintre cetăţenii care s-au prezentat la vot refuză să se supună deciziei Poporului Român şi încearcă, pe toate căile, interne  şi externe, să împiedice să fie demis şi de iure. El trece cîteva ore pe zi pe la sediul său de campanie, de unde transmite mesaje publice pe înţelesul Curţii Constituţionale şi al Parchetului, care a doua zi trec la acţiune, confirmînd prin fapte că sînt implicate în viaţa politică de partea celui suspendat şi împotriva Poporului Român. Conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, art. 46 şi 47, Curtea „veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia“. Pentru ducerea la îndeplinire a acestor prevederi legale, Curtea Constituţională poate cere informaţii de la autorităţile publice şi de la Biroul Electoral Central, dar nu le-a cerut nici la începutul referendumului, nici în timpul lui, ci după încheierea lui. Prevederile legale referitoare la înscrierea cetăţenilor cu drept de vot în listele electorale permanente pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c. nu au fost respectate de către: Guvernele Boc, Ungureanu şi Ponta; Autoritatea Electorală Permanentă (AEP); Biroul Electoral Central (BEC); Curtea Constituţională a României şi, ultimul pe listă, preşedintele Traian Băsescu. Dar, Parchetul şi DNA nu-i cercetează penal! Conform prevederilor legale din România (Legea nr. 3/2000, Legea nr. 370/2004, Legea nr. 35/2008) şi legislaţiei europene, în listele electorale permanente pentru referendumul naţional se înscriu numai cetăţenii cu drept de vot domiciliaţi în ţară. Contrar legii, pe listele electorale permanente au fost înscrise, ilegal, circa 3.000.000 persoane reprezentînd: cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate (din care 1-1,5 milioane sînt evrei); morţii din ultimii 22 de ani; persoane care şi-au pierdut drepturile electorale ş.a. Ca urmare, s-a ajuns să se acrediteze ideea că, la referendumul din 29 iulie a.c., pe listele electorale permanente sînt 18,3 milioane de alegători vii şi morţi. Această cifră falsă nu şi-o asumă nici una din autorităţile Statului Român şi ea nu este recunoscută oficial de nimeni, dar stă la baza stabilirii cvorumului de participare la referendumul naţional! Existînd această cifră fictivă, Curtea Constituţională nu are curajul să se pronunţe asupra validităţii referendumului. În mod logic şi, mai ales, legal, Curtea Constituţională trebuie să ţină seama de numărul real al cetăţenilor români cu domiciliul în România care aveau dreptul să voteze la referendum şi să ignore listele false acceptate de BEC şi ridicate zilele trecute de Parchet, pentru a afla persoanele înscrise ilegal pe listele permanente pentru referendumul naţional.

Curtea Constituţională ştie că cifra de 18,3 milioane de alegători înscrişi pe listele electorale permanente nu este cea reală. Ca urmare, CCR a adoptat Hotărîrea nr. 3, din 2 august a.c., prin care a amînat luarea unei decizii pînă pe 12 septembrie a.c. şi a solicitat Guvernului Ponta şi altor instituţii să actualizeze listele electorale permanente pînă la 31 august a.c. pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c. Apoi, aflînd din presă că, în Legea nr. 47/1992, la art. 57, se precizează că în cazul în care CCR rămîne în pronunţare, amînare pronunţării nu poate depăşi, de regulă, 30 de zile, Curtea a schimbat termenul – pentru 31 august a.c. Conform art. 60, alin. 2 din Legea nr. 47/1992, Hotărîrea nr. 3/2012 a fost certificată de preşedintele Curţii Constituţionale şi de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Cu toate că a certificat Hotărîrea nr. 3/2012 a CCR, preşedintele Augustin Zegrean i-a sunat la telefon numai pe 6 dintre cei 9 membri ai CCR şi zice că a obţinut acordul lor telefonic pentru a face o erată la Hotărîrea nr. 3/2012, prin care să o modifice radical. Conform Legii nr. 47/1992, art. 11, alin. 1, „Curtea Constituţională pronunţă decizii, hotărîri şi emite avize“. Deci, legal, CCR nu pronuţă erate. Afînd din presă despre erata publicată şi în Monitorul Oficial al României, cei 3 judecători necontactaţi telefonic de preşedintele CCR au cerut convocarea Curţii Constituţionale în şedinţă, aşa cum prevede Legea nr. 47/1992. Sîntem în Anul Caragiale. Ca urmare, în ziua de 14 august a.c., Curtea Constituţională s-a întrunit în şedinţă şi a hotărît, cu majoritate de voturi, următoarele:

1) Erata publicată în Monitorul Oficial şi semnată de judecătorul Ştefan Minea este legală. Erata a fost legalizată ulterior dictării ei, la televiziune, de către preşedintele suspendat, Traian Băsescu.

2) La cererea expresă a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, s-a stabilit un nou termen pentru pronunţarea deciziei vizînd confirmarea rezultatelor referendumului naţional pentru ziua de 21 august a.c., în loc de 31 august a.c. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, nu şi-a asumat responsabilitatea asupra erorii şi eratei, iar din dosar lipsesc stenogramele discuţiilor telefonice dintre preşedintele Zegrean şi ceilalţi 5 judecători. Deocamdată, nici presa nu le-a obţinut, pe surse. Serialul „Tele-Referendumul“ continuă şi nu se va opri nici la 21 august a.c.  Guvernul Ponta şi alte instituţii ale Statului Român caută să se achite acum, pînă la 21 august a.c., de obligaţia stabilită de CCR privind actualizarea listelor electorale permanente şi eliminarea celor înscrişi ilegal pe aceste liste. În acelaşi timp, preşedintele suspendat, Băsescu, împreună cu Parchetul şi DNA, caută să dovedească într-o săptămînă că la referendumul din 29 iulie a.c. s-au înregistrat cîteva voturi multiple. Ca urmare, începînd din 14 august a.c., procurorii DNA şi de la Parchete s-au deplasat în multe sate, comune şi oraşe, la casele cetăţenilor şi la primării, unde îi anchetează pe cetăţenii care s-au prezentat la vot. Din alte oraşe şi comune, cetăţenii care au fost în birourile secţiilor de votare sînt luaţi cu duba şi duşi în municipiile reşedinţă de judeţ la DNA, pentru a da declaraţii privind corectitudinea desfăşurării referendumului şi cu cine au votat în 29 iulie a.c. Deocamdată, nu s-au făcut expertize grafologice. Întoarcerea la domiciliu se face pe cheltuiala cetăţenilor care au votat. Românii care au fost la referendumul din 29 iulie a.c. sînt obligaţi de procurori să jure cu mîna pe Biblie şi să declare în scris dacă au fost la vot, cum au votat şi dacă îşi recunosc semnătura de pe listele electorale. Cetăţenii nu sînt citaţi, conform legii, şi nu au dreptul să fie apăraţi de un avocat. O asemenea prigoană politică şi teroare nu au existat în România nici în perioada de instaurare a comunismului, după anul 1944! Conform Constituţiei, art. 132, alin. 1, „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei“.  Realitatea din aceste zile din România este cu totul alta. În ziua de 15 august a.c., la marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, de Sfînta Maria Mare, cînd oficial este zi liberă, nelucrătoare, procurorii DNA şi de la Parchete au continuat cu anchetele la biserici şi la casele cetăţenilor care au votat la referendum. Cetăţenii nu sînt citaţi, iar procurorii nu au prezentat mandate de la judecător pentru a intra în locuinţele alegătorilor. Fiind şocaţi de năvălirea procurorilor şi poliţiştilor în curţile şi casele lor, cetăţenii nu au îndrăznit, pînă acum, să le ceară să se legitimeze, să prezinte citaţiile şi mandatele de la judecător. În aceste zile, cînd sînt încălcate grav drepturile fundamentale ale omului în România, se constată o lipsă suspectă de reacţie din partea Guvernului Ponta, a Parlamentului, a Avocatului Poporului şi a ONG-urilor, care zic şi se prefac că apără drepturile omului. Abia în seara zilei de 15 august a.c., preşedintele interimar, Crin Antonescu, a avut o reacţie fermă şi a solicitat explicaţii publice de la procurorul general al României, de la Consiliul Superior al Magistraturii şi de la ministrul interimar al Justiţiei, Victor Ponta. Dar nu a cerut să înceteze abuzurile şi prigoana politică a procurorilor, care acţionează fără să fi emis citaţii şi fără a avea mandate de la judecători. Revenind la cele petrecute înainte, în timpul şi după referendumul naţional din 29 iulie a.c. şi ţinînd cont de prevederile legale, rezultă că există toate motivele şi argumentele pentru ca să fie anulat de Parlament referendumul din 29 iulie a.c. şi să fie organizat, în maximum două săptămîni, un alt referendum, la care să fie respectate toate prevederile legale. Argumentele pentru anularea referendumului din 29 iulie a.c. sînt următoarele:

1) Listele electorale permanente folosite la referendum sînt falsificate. Ele nu au fost întocmite cu respectarea prevederilor legale şi cuprind  mulţi decedaţi şi milioane de cetăţeni care nu au domiciliul în România.

2) Cifra de 18,3 milioane alegători cu drept de vot la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu este falsă. A constatat acest lucru, tîrziu, şi Curtea Constituţională şi a solicitat ca, pînă în ziua de 21 august a.c., să fie stabilită şi comunicată de către Guvernul Ponta cifra corectă şi legală. Se ştie că, în legătură cu cifra falsă de 18,3 milioane de votanţi înscrişi pe listele electorale, se fac cercetări şi a început urmărirea penală împotriva mai multor persoane cu funcţii de mare răspundere din Ministerul Administraţiei şi Internelor.

3) Conform Legii nr. 47/1992, art. 11, lit. C, alin. 3, „Deciziile şi hotărîrile Curţii Constituţionale sînt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor“. Ca urmare, Hotărîrea nr. 3/2012 are putere numai pentru viitorul referendum, mai ales în privinţa numărului alegătorilor de pe listele electorale permanente. Acum, după referendum, Curtea Constituţională face ceea ce trebuia făcut înainte de – şi la începutul campaniei pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c., Legea nr. 47/1992 nu prevede că, după referendum, Curtea Constituţională stabileşte la masa verde care sînt listele electorale permanente actualizate şi care este numărul total al alegătorilor de pe aceste liste, urmînd ca această cifră să fie folosită la stabilirea cvorumului de participare la referendum. În ziua de 21 august a.c., este puţin probabil ca aceeaşi Curte Constituţională să confirme rezultatul referendumului din 29 iulie a.c. şi să stabilească un cvorum de participare la vot, deoarece, pe de o parte, este falsă şi ilegală cifra totală a alegătorilor de pe listele electorale folosite atunci, iar pe de altă parte, Parchetul şi DNA au început prigoana politică împotriva a peste 8,4 milioane de votanţi la referendum şi nu pot fi terminate cercetările penale în următoarele 4 zile lucrătoare. Guvernul Ponta, în următoarele 3 zile lucrătoare stabilite de CCR, nu poate termina operaţiunea de actualizare a listelor electorale permanente. Ca urmare, în baza Legii nr. 47/1992, art. 58, alin. 3, în ziua de 21 august a.c., dacă un judecător „cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii“ şi cel puţin 3 judecători „consideră că cererea este justificată, se va amîna pronunţarea pentru o altă dată“.

4) Curtea Constituţională, conform Legii nr. 47/1992, art. 47, alin. 2, „stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia“, decizînd cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului. Curtea Constituţională ştie şi a confirmat prin propriile Hotărîri, din luna august a.c., că: nu a fost respectată procedura pentru organizarea referendumului; cifra de 18,3 milioane de alegători este falsă şi nici o instituţie a Statului Român nu şi-o asumă; referendumul a fost boicotat de preşedintele supendat, Traian Băsescu, de PDL şi de Guvernul Ungariei; numeroşi alegători din foarte multe localităţi au fost împiedicaţi să voteze, fiindu-le cumpărate (pînă după referendum ) sau reţinute actele de identitate; există Plîngeri şi denunţuri penale, iar Parchetele din toată ţara şi DNA au început cercetările în numeroase localităţi, din mai multe judeţe, în legătură cu fraudarea referendumului. În acest context, nemaîntîlnit şi incredibil într-o ţară membră a Uniunii Europene, s-a aflat că sînt cîţiva judecători ai Curţii Constituţionale, numiţi de preşedintele Băsescu şi de către PDL, care au luat în discuţie (în ziua de 14 august a.c.) invalidarea referendumului din 29 iulie a.c. cu votul a numai 5 judecători. În Legea Curţii Constituţionale, Legea nr. 47/1992, la art. 46 şi 47, referitoare la referendum şi la confirmarea rezultatelor acestuia, nu există prevederi referitoare la invalidarea referendumului. Curtea Constituţională decide numai asupra valabilităţii referendumului, cu votul a cel puţin 6 din cei 9 judecători.

5) Judecătorii Curţii Constituţionale ştiu că dacă, la comandă politică, invalidează ilegal referendumul din 29 iulie a.c. şi îşi bat joc de votul dat de 8,5 milioane de alegători riscă, potrivit art. 66 din Legea nr. 47/1992, să fie arestaţi sau trimişi în judecată penală. Ei nu-şi riscă libertatea şi nici uriaşele privilegii. Unii dintre ei au cîştiguri lunare de peste 30.000 lei, cumulînd indemnizaţia cu pensia de serviciu (care este de 80 la sută din indemnizaţia brută), iar cele ale preşedintelui Augustin Zegrean nu se impozitează, deoarece el beneficiază de un certificat, nerevizuibil, de persoană cu handicap accentuat, cu recomandarea de a evita efortul ocular mare. Probabil aşa se explică şi celebra erată adoptată telefonic de preşedintele CCR. Puţini contribuabili români ştiu că îi plătesc pe cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale (pe lîngă indemnizaţie) şi pentru că intră în sala de şedinţă. Pentru că participă la activităţile Curţii Constituţionale, cei 9 judecători beneficiază şi de o indemnizaţie de şedinţă de 2 la sută din indemnizaţia brută. Ca urmare, pentru participarea la o şedinţă a CCR, fiecare judecător beneficiază de o indemnizaţie mai mare decît salariile multor bugetari într-o lună. Pentru erata telefonică au făcut o mică economie la Bugetul Statului. Totodată, aceiaşi judecători ai Curţii Constituţionale ştiu că, pentru încălcarea gravă a obligaţiilor prevăzute la art. 64 din Legea nr. 47/1992, mandatul lor încetează. Deoarece nu au fost respectate prevederile legale la referendumul din 29 iulie a.c. pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, este normal şi legal ca, prin Hotărîrea pe care o va adopta, Curtea Constituţională să ceară Parlamentului să anuleze referendumul respectiv şi să organizeze un alt referendum, în luna septembrie a.c. Pe cale de consecinţă, se prelungeşte suspendarea lui Traian Băsescu, care a contribuit la această soluţie, pe care o aşteaptă la sediul său de campanie. El ştie că urmează o nouă şi scurtă campanie pentru următorul referendum, organizat şi desfăşurat în deplină legalitate. Supendatul preşedinte Traian Băsescu este conştient că a fost demis din funcţie prin votul dat de peste 7,4 milioane de cetăţeni români şi, de aceea, se pregăteşte să plece ca raportor al NATO, cu scopul de a-şi păstra imunitatea de care are mare nevoie, dar şi pentru a cîştiga enorm la indemnizaţia lunară. La această soluţie de anulare a referendumului din 29 iulie a.c. obligă realitatea faptică, încălcarea prevederilor legale, precum şi jurămîntul depus de judecătorii Curţii Constituţionale: „Jur să respect şi să apăr Constituţia, îndeplinindu-mi cu bună-credinţă şi fără părtinire obligaţiile de judecător al Curţii Constituţionale. Aşa să-mi ajute Dumnezeu“. În mod fals, se acreditează ideea că această Curte Constituţională decide asupra rezultatului referendumului din 29 iulie a.c. Hotărîrea CCR va fi înaintată Parlamentului şi acesta va decide. Demiterea preşedintelui Traian Băsescu au hotărît-o, prin vot, peste 7,4 milioane de alegători participanţi la referendum, iar obligaţia Curţii Constituţionale este de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului. Această obligaţie legală nu a fost îndeplinită şi respectată de către CCR. În situaţia în care Curtea Constituţională îşi îndeplinea această obligaţie din Legea nr. 47/1992, nu s-ar fi ajuns la balamucul de acum şi CCR ar fi constatat, imediat după referendum, la 1 august a.c., că Poporul Român l-a demis din funcţie pe preşedintele Traian Băsescu.

„Dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă!“, zice un proverb românesc. Traian Băsescu, fiind alogen, gîndeşte altfel şi îi este frică de al doilea referendum, şi ultimul, după cel din 29 iulie a.c.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*