Sub teroarea majorității

Politologia și-a construit propriile concepte după cele ale socilologiei și în legătură cu ele, fiindcă numai consistența sociologică a faptelor politice le-a asigurat dimensiunea conceptuală și viabilitatea operațională. Conceptul de teroare a majorității s-a constituit în absolută dependență de cel al majorității și, fiindcă se sprijină pe date statistice și interpretări sociologice, este strict factual. În politologie se fac doar estimări și nu calcule, fiindcă referentul cifrelor își pierde rațiunile matematice; de fapt, conceptul de majoritate nu are nicio valoare matematică din cauza vaguității procentuale. Justețea unei aserțiuni potrivit căreia după 1990 democrație înseamnă doar raportul numeric, doar constituirea unei majorități pentru sine și în contradicție, nu în congruență cu restul, este limitativă și, în consecință, neconstructivă. Majoritățile noastre politice căpătă doar forță prin dimensiune și riscă să devină dictaturi copleșitoare prin perceperea satisfacției constatării de sine.

Sub această tensiune a trăit, cu sentimentul minorității, cealaltă parte a electoratului românesc toată campania electorală a majorității parlamentare și a preferat să se abțină de la ofensive zgomotoase, de la agresiunea cuvintelor și faptelor, de la confruntarea de idei și argumente încercând să dea precădere rațiunii. Cu îngrijorare pentru valorile acesteia constat că, statistic, românii s-au rupt în două părți aproape egale, fiindcă nu cred că se poate traduce altfel prima estimare a Biroului Electoral Central (BEC) dată după scrutinul de duminică: 45,92 la sută prezență la vot. Avertismentele că fraudarea va fi de proporții nu păreau să se susțină după primele estimări ale BEC: 9,05 la sută la ora 10, apoi 26,89 la ora 17, ca tensiunea să crească odată cu ora 20, când prezența la urne era de 37,67 la sută și când semnalele din și către secțiile de votare sporeau îngrijorarea. Republicile social-democrate Mehedinţi, Vrancea, Olt, Teleorman dădeau semnale optimiste pentru USL, însă evoluţia cifrelor la Bucureşti, unde un singur procent face cam cat 100 de la Teleorman, era liniştitoare. Semnale liniştitoare veneau şi din Ardeal. Dar maşina propagandistică reușea cu fiecare oră care trecea să determine argumente pentru vot din palierul mediocrităţii şi al inculturii politice: votăm ca să ne fie mai bine, votăm pentru copiii noştri, pentru salarii mai mari, pentru locuri de muncă sau pentru România, pentru democraţie etc.

Liniștea s-a instalat abia după numărătoarea paralelă, confirmată de BEC la ora 0,30, cu referire la ora închiderii urnelor: 45,92 la sută prezență la vot. Ceea ce ar fi interesant de ştiut ar fi diferenţele dintre numărul celor angajaţi politic şi numărul voturilor atrase de la electorat; diferenţa aceea este tocmai cifra de control al prizei la electorat. Nimeni însă nu a studiat cu seriozitate evoluția acestor cifre fiindcă nici nu ar fi fost cu putință din cauza celor mai surprinzătoare alianțe politice; am fi știut astăzi cel puțin cum evoluează electoratul de stânga în comparație cu cel de dreapta. O altă agresiune asupra rațiunii a venit din partea cifrelor șablonizate în dimensiuni statistice: participare pe județe, pe regiuni, pe mediu rural și urban, pe vârste, pe nivelul de studii etc. Categoric că aceste cifre determină concluzii legate despre un fapt încheiat care nu pot fi suprapuse concludent peste o situație similară din viitor. Dar asta nu înseamnă că analiza sociologică nu mai are relevanțe și că concluziile ei conduc neapărat spre întrezărirea unor decizii politice imediate.

Ce vor face protagoniștii referendumului de duminică nu este în legătură cu sociologia, ci cu politologia, fiindcă despre demisii de onoare nu poate fi vorba decât acolo unde este onoare. Ambiguitatea legislativă, voită sau nu, are menirea să ducă la orice soluție post factum. Iată de ce pot spune că românii, cel puțin politic, nu au încă un orizont în marginea căruia să-și construiască scopuri pe termen lung.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*