De la preşedintele-jucător la preşedintele-portavoce…

În recentul descurs de la tribuna Cotrocenilor, deşi avea ca temă raportul pe justiţie al Europei, Crin Antonescu a fost mai preocupat să vorbească despre sprijinul lui „necondiţionat” pentru guvernul Ponta. Iar dacă s-ar fi oprit aici, poate că nu ar fi fost atât de nefiresc în exprimarea empatiei lui cu fostul copreşedinte de alianţă. Dar preşedintele intermar a continuat să înşire laudele oscarului politic al Cotrocenilor şi la adresa USL.

Fără a face măcar o eschivă de faţadă în formulare politizărilor sale, Antonescu şi-a anunţat clar sprijinul „necondiţionat” pentru USL. Un mesaj de favorizare politică pe care nici măcar Traian Băsescu nu l-a adus la un nivel atât de… transparent încât pare o sfidare intenţionată.

Or, a vorbi în calitate de preşedinte al Republicii, fie şi de la nivelul de interimar, de intenţia unei implicări „directe şi la vedere” în campania electorală pentru referendum denotă ori neghiobie politică, ori obligaţii faţă de artizanii intrării în panoplia şefilor de stat (chiar şi la nota de subsol a preşedinţilor interimari), fie un comportament nesănătos faţă de ţară. O sfidare generală faţă de toţi aceia care aveau alte aşteptări de la cei ce l-au alungat pe Traian Băsescu tocmai pentru comportamentul lui de jucător cu apucături de preşedinte.

Şi nu este pentru întâia oară când, deşi şi-a asumat rolul de preşedinte interimar cu toate obligaţiile care decurg de aici, inclusiv necesara distanţare faţă de politic, Crin Antonescu îşi dezvăluie, parcă intenţionat, arogant şi provocator, partizanatul politic.

Mai întâi a fost sfidarea pe care a aruncat-o prin intermediul mitingului „societăţii civile” de la Timişoara, acolo unde a transmis evidente mesaje politice în favoarea USL.

Au urmat apoi, după intrarea în linia dreaptă a campaniei pentru referendum, alte acţiuni de portavoce proUSL, de data aceasta, de o natură şi mai gravă, fiind folosită chiar tribuna Cotrocenilor. O tribună la care președintele interimar apelează nefiresc de des pentru a transmite mesaje ţării. Şi pe care o batjocoreşte cel puţin la nivelul la care a făcut-o preşedintele suspendat. Pentru că, nefiind vorba de o campanie pentru alegerile locale, parlamentare sau prezidenţiale, ci pentru votul la referendum, transmiterea către electorat a „simplului” mesaj, altminteri firesc, de a veni la vot, implică politizarea şi manipularea într-o anumită direcţie a maselor. Pentru că, prin structura sa, referendumul de suspendare, nu lasă loc mesajelor „neutre”, până şi simpla chemare la vot fiind de natură a fi părtinitoare taberei adepţilor suspendării care au nevoie, în primul rând, de atingerea acelui cvorum de prezenţă care să asigure validarea referendumului.

În fapt, prin acţiunile sale și prin repetarea obsedant-amenințătoare a faptului că se va implica direct şi la vedere în campanie, Crin Antonescu s-a autodenunțat în intenţiile lui de a se pune la dispoziţia taberei politice aflate la putere. Iar toate acestea ar trebui să constituie un cap de afiş al unei justificate acţiuni de suspendare a preşedintelui interimar de către PDL. Căci, în mod firesc, acum ar trebui să asistăm la o reacţie în oglindă a PDL-ului care, chiar dacă nu are nici o şansă reală, ar fi îndreptăţit să demareze suspendarea preşedintelui interimar pentru vizibilele încălcări ale prevederilor constituţionale.

Și totuși, tocmai felul agresiv în care Antonescu își promovează intențiile și acțiunile abuzive este de natură a ţine în frâu replica democrat-liberalilor, provocările venite dinspre Crin Antonescu, şi care par a imita voit imixtiunile de altădată ale preşedintelui-jucător Traian Băsescu, fiind atât de prost şlefuite şi aruncate cu colţuri atât de vizibile în orgoliile alungaţilor de la putere, încât nu puteau să nu nască suspiciuni.

Pentru că dacă Antonescu lansează aceste provocări doar pentru a a adânci, în situaţia în care democrat-liberalii ar acţiona pentru demararea procedurilor de suspendare a preşedintelui-interimar, grava criză politică în care se găseşte deja România, nu mai vorbim doar de simple derapaje constituţionale. Pentru care Traian Băsescu a răspuns prin suspendarea din funcţie…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*