Recentele abuzuri anti-constituţionale ale USL-ului au scos în evidenţă aspectele tenebroase al formaţiunii de sorginte fesenistă. Un rictus acaparator al partidului „stat în stat”, ignorat din păcate de opinia publică. Este vorba de aplecarea unor lideri PSD spre reinstituirea controlului asupra mass-media. O practică bine cunoscută din guvernele anterioare ale „feseneului” cu diferite acronime şi reluată, surprinzător de pragmatic, chiar de către aceia care reprezintă noul val de „lideri” al formaţiunii.
Din păcate, când nu există decât perpetua ură împotriva tuturor acelora care nu sunt cu PSD, războiul cu opiniile diferite ale oamenilor de rând se duce tot prin intermediul presei. Care devine şi victimă în nerăbdarea unor personaje de a trece dincolo de simplele răfuieli verbale ori pamfletare, partea politică ascuzându-se mereu în spatele „declaraţiilor politice”.
De data aceasta, cartuşele au fost lansate de PSD prin tânărul Dan Şova care a acuzat o jurnalistă, corespondent al Radiodifuziunii Române, că a generat (!) întreaga imagine negativă a României în cadrul cercurilor înalte de la Bruxelles. Pentru că aşa este în cazul partidelor aflate la guvernare. Bărbăţia se rezumă doar la lupta cu vinovatul de serviciu: presa. Fiind însă vorba şi de o femeie, corespondent la Bruxelles al postului „România Actualităţi”, Carmen Vălică, atacul a fost şi mai josnic. Exact pe măsura posibilităților lui Dan Şova care s-a năpustit cu un val de ură nedemn de un tânăr cu aspirații politice. Dintr-odată, de vină pentru situaţia creată nu erau politicile aberante ale USL-ului, ci o jurnalistă care a îndrăznit să pună o întrebare unui oficial al UE. O singură întrebare adresată purtătorului de cuvânt al comisarului european pe justiţie: „Cum comentează Comisarul Viviane Reding previzibila arestare a judecătorilor de la Curtea Constituţională din România şi intenţia Guvernului Victor Ponta de a desfiinţa CCR?”.
În opinia lui Şova, de aici a început avalanşa de comentarii şi „lamentări internaţionale” cu privire la soarta judecătorilor de la CCR! De la această jurnalistă care a ar fi furnizat Europei informaţii false! De parcă Uniunea Europeană stătea în informaţiile unui „răspândac” al Radioului, şi nu în mapele de lucru ale ambasadelor şi comisarilor europeni.
Dan Şova şi-a găsit însă o victimă pe măsură: un jurnalist care a furnizat Bruxelles-ului informaţii false, înalţii oficiali preluând abulici notele de reporter ale acesteia!
Că această jurnalistă a lucrat murdar, pătând onoarea profesiunii prin inserarea unor provocări şi dezinformări, pare evident. Dar este problema corpurilor profesionale ale presei şi a angajatorului să-i pună sub semnul întrebării deontologia profesională şi activitatea. Dar de aici şi până la a permite partidului de guvernământ, prin noul său ideolog… juridic, Dan Şova, de a prolifera ameninţări, inclusiv pe linie penală, este totuşi prea mult. Este drumul spre desăvârşirea tentaţiei de a abuz a PSD-ului. Şi relevă felul în care se va purta PSD cu mass-media după oficializarea, prin alegerile parlamentare, a statutului de partid de guvernământ.
Este un exemplu al felului în care se vor comporta liderii PSD. Şi nu este vorba doar de personajele din vechea gardă (chiar dacă de unul pare că am scăpat, acesta putând să-şi verse vitriolul conflictului cu presa doar pe pereţii celulei, în locul lui au apărut alţii!), ci şi de cei ai „noului val”. Gata să ducă mai departe abuzurile specifice unei formaţiuni care nu-şi poate depăşi statutul.
Până la un punct, reacţiile lui Dan Şova pot fi poate și înţelese. Deşi este dejamăgitor că un tânăr politcian a ales acest fel de prostituţie cu aproximații juridice pentru a apăra cu orice preţ teritoriul „stăpânilor”. Dar el nu avea dreptul să lanseze ameninţări penale în încercarea de a-şi duce la bun sfârşit rolul primit în partid. Pentru că, în fond, jurnalista în cauză nu a făcut altceva decât să adreseze o întrebare. Şi chiar dacă aceasta cuprindea şi o porţie nedeontologică de intoxicare, asta nu înseamnă că ea este vinovată de generarea reacţiei pe care a avut-o Europa faţă de noi. Și nici Dan Şova, dar nici un alt membru al clasei politice, nu aveau dreptul să o acuze, sarcina de a decide dacă jurnalista a procedat corect revenind cluburilor de presă şi angajatorului, Radiodifuziunea Română.
Or, prin atacurile lui Dan Şova, PSD-ul nu a făcut altceva decât să se muleze pe una dintre intervenţiile groteşti ale preşedintelui-suspendat din timpul mandatului său, reproşată la vremea respectivă şi de social-democraţi, din postura de formaţiune de opoziţie, şi care astăzi chiar ar fi putut constitui, în locul balivernelor din compunerea textului de supendare, un cap de acuzare pe cererea de suspendare. Este vorba de identificarea presei, în cadrul strategiei naţionale de apărare, ca factor de… vulnerabilitate.
Acuzând această ziaristă pentru furnizarea de informaţii false, dar, mai ales, ameninţând-o public cu cercetarea penală, PSD-ul s-a integrat practic acelui concept, dovedind că nu este cu nimic mai bun decât cel ce a generat acea monstruozitate dusă la limita delictului de opinie. Iar uşurinţa în felul în care au fost lansate ameninţări cu iz penal la adresa unui cetăţean este dovada derapajelor la care am putea ajunge din nou.
Lasă un răspuns