Ce scriu acum par cîntece uitate,
Dar trebuie să știm ce n-am mințit.
Noi fiecare literă în parte
Cu sînge am plătit-o înzecit.
O știe și Vîrtosu, cum o știe
Mătușa Nina Spijavca, ce-a fost
Răpusă de cuțite să nu fie,
Dar tricolorul ei mai are rost.
O, ce ucraineni, și-o să rămînă,
Precum un Dumeniuc va fi mereu.
Și negreșit veni-va Dumnezeu
Să le dea rai și să mi-i ia de mînă.
Să-i poarte, ca pe bunii lui mireni,
Prin taina din Sadovaia, Glodeni.
Lasă un răspuns