România lui Eminescu; sau a lui Caragiale?

1)   Alegerile locale din 10 iunie a.c. au fost fraudate, la fel ca toate tipurile de alegeri post-decembriste, dar, de această dată, au fost mult mai bine controlate de către stăpînii străini ai României, prin intermediul unor marionete politice autohtone. Scopul principal urmărit a fost scoaterea reprezentanţilor Partidului România Mare din Consiliile Judeţene şi din Consiliile Locale ale municipiilor, prin obţinerea programată a doar doi-trei la sută din voturile înregistrate de calculator. Apoi, la alegerile parlamentare din toamnă să fie oprită revenirea PRM în Parlament, pentru ca acest partid de patrioţi să nu poată contribui la blocarea Holocaustului împotriva Poporului Român.

Înaintea, dar mai ales în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din 10 iunie a.c., mass-media centrală şi locală a prezentat zilnic numeroase modalităţi de influenţare a voturilor alegătorilor, de fapt, infracţiuni, înscrise la art.106–114 din Legea nr.67/2004, republicată, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Conform art.115 din Legea nr.67/2004, în cazul infracţiunilor prevăzute de această lege „acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu”. Aflînd că sînt încălcate aceste prevederi legale în timpul campaniei electorale, în ziua de 24 mai a.c., am adresat Denunţuri Penale la toate Parchetele de pe lîngă Tribunalele judeţene, solicitîndu-le să treacă la fapte. Urmarea este demnă de Anul Caragiale. Unele Parchete mi-au restituit plîngerea penală pentru că nu am înscris CNP-ul meu şi nu le-am indicat făptuitorii şi mijloacele de probă. Multe Parchete judeţene m-au înştiinţat că au trimis Denunţul Penal la Parchetul de pe lîngă Judecătoria municipiului reşedinţă de judeţ, iar în cazul altor Parchete s-au înfiinţat Comisii rogatorii, care mă citează şi eu trebuie să dau declaraţii la Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, acum, după încheierea alegerilor locale, în caz contrar sînt amendat.

Rezultă limpede că Parchetele nu s-au sesizat din oficiu în legătură cu infracţiunile prevăzute de Legea nr.67/2004 pe tema fraudării alegerilor locale, iar cînd au primit denunţuri penale s-au eschivat de la începerea cercetărilor. Vremea trece, vremea vine, iar veniturile lunare ale procurorilor rămîn aceleaşi. Pentru a supraveghea desfăşurarea examenului de bacalaureat au fost instalate, de cîţiva ani, camere video în săli, cu toate că elevii nu concurează cu nimeni pentru vreun loc, aşa cum se întîmplă la alegerile locale şi parlamentare. PRM a solicitat, în mai multe judeţe, ca Birourile Electorale să hotărască amplasarea camerelor video de supraveghere în Secţiile de Votare. În prealabil, tot la solicitarea PRM, Biroul Electoral Central a hotărît să lase la latitudinea Birourilor Electorale de Circumscripţie amplasarea camerelor de supraveghere în Secţiile de Votare. Toate solicitările PRM pe această temă au fost respinse de Birourile Electorale Judeţene. Acum, se află în dezbatere la Senat o propunere legislativă, înregistrată în 2 aprilie 2012, privind instalarea de camere video în Secţiile de Votare. Iniţiatori sînt cîţiva deputaţi PDL şi din partea unor minorităţi etnice. Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, dar punctul de vedere al Guvernului Ponta este negativ. Comisia juridică a Senatului a dat aviz negativ, probabil datorită faptului că hoţii la alegeri sînt foarte, foarte mulţi şi nu trebuie înregistraţi, cunoscuţi şi pedepsiţi. În 26 iunie a.c. urmeză Raportul Comisiei pentru administraţie publică din Senat.

2. Hidroelectrica a intrat în insolvenţă! Firma are datorii de circa 100 milioane euro. Se pregăteşte, în mod artificial, falimentul Hidroelectrica pentru a putea fi vîndută pe o sumă derizorie. Ştirea şochează şi se discută mult pe acest subiect. Numai simpla declarare a insolvenţei va avea ca efect scăderea accentuată a sumei solicitate de Guvern în momentul privatizării, acţiune impusă de FMI şi Banca Mondială. Comentatorii acestui subiect incendiar scapă din vedere că declararea insolvenţei la Hidroelectrica a apărut abia după ce Victor Ponta s-a întîlnit cu cîţiva conducători ai Băncii Mondiale şi FMI. Se pretextează că, datorită secetei din anul 2011 şi în urma ninsorilor abundente din iarna trecută şi a numeroaselor ploi din primăvara acestui an s-a ajuns să scadă profiturile firmei şi aceasta să nu aibă suficiente lichidităţi. Ca urmare, Hidroelectrica trebuie trecută sub protecţie judiciară. Adevărata cauză o constituie diktatul FMI şi Băncii Mondiale, acceptat de Regimul Băsescu-Boc şi dus mai departe de Guvernele alogenilor Ungureanu şi Ponta, privind privatizarea = jefuirea Hidroelectrica. În prealabil, vor fi angajaţi manageri privaţi străini, cu salarii de 30.000-50.000 euro pe lună, plătiţi din banii contribuabililor români, care suportă creşteri repetate ale preţului energiei electrice. Pe lîngă „băieţii deştepţi şi anonimi” din energie, care sînt ocrotiţi de toate Regimurile post-decembriste, este posibil să apară o altă „echipă de băieţi deştepţi”, care vor cumpăra extrem de ieftin o mare parte din hidrocentralele, construite de Poporul Român prin mari sacrificii. Se va justifica vînzarea rapidă a unor hidrocentrale pentru a ajuta Hidroelectrica să iasă din insolvenţă. După ce, în ultimii 22 de ani, Statul Român a obţinut miliarde de euro profituri de la Hidroelectrica era normal ca Guvernul Ponta să sprijine financiar această firmă, inclusiv din împrumutul de 1 miliard euro luat recent de la Banca Mondială. Probabil că Guvernele Boc I-V au lăsat în visteria Statului Român ceva mărunţiş din cele peste 80 miliarde euro împrumuturi externe, luate la dobînzi foarte mari. Pe ce s-au cheltuit aceste sume uriaşe? În afară de PRM, nimeni nu-i întreabă pe guvernanţi şi pe cei din conducerea  Băncii Naţionale a României.

3. Vizita premierului Victor Ponta la Viena, şi nu la Chişinău, în Republica Moldova, aşa cum era firesc. După ce a făcut plecăciuni şi promisiuni la şefii de la Consiliul Europei, primul-ministru Ponta nu s-a dus în prima sa vizită oficială în străinătate la fraţii noştri din Republica Moldova, ci s-a dus în Austria, pentru a se înţelege sau negocia cu cei de la OMV şi de la ErsteBank. Se ştie că Regimul Iliescu-Năstase, cu sprijinul PNL, PD, PC şi UDMR, a privatizat PETROM şi a dat unor firme străine, la preţuri extrem de mici, zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale ale Poporului Român. La acest jaf s-a opus numai Partidul România Mare. Prin Legea nr.555/2004 s-a stabilit că, pînă în anul 2014, toate firmele care exploatează ţiţei din România plătesc o redevenţă de 3 dolari/baril, acesta fiind preţul de cumpărare, indiferent de preţul pe piaţa mondială. Pentru gazele naturale din România preţul de vînzare, inclusiv pentru OMV, este de 5 dolari/1000 m3. Sînt cele mai mici preţuri din lume ! Premierul Ponta i-a rugat pe conducătorii OMV să accepte, începînd cu anul 2015, o dublare a redevenţelor pentru ţiţeiul şi gazele naturale din România, adică să cumpere ţiţeiul cu 6 dolari/baril pînă în anul 2024 şi gazele naturale cu 10 dolari/1000 m3, indiferent de preţul acestora pe piaţa mondială. Bineînţeles că rugămintea premierului Ponta şi a USL a fost acceptată de către investitorii austrieci. Acelaşi premier Ponta a negociat cu conducerea ErsteBank să fie eşalonată la plată suma de 3,75 miliarde euro pretinsă de această băncuţă din Austria după ce a primit cadou, prin privatizare, cea mai mare bancă românească – BCR. Se ştie că Regimul Băsescu-Tăriceanu a dat BCR la ErsteBank pentru suma de 2,25 miliarde euro şi s-a angajat că va plăti băncii austriece suma de 3,75 miliarde euro, pînă în anul 2015, reprezentînd „găurile negre“ provenite din fuziunea BCR cu Bancorex.

4. Plagiatul din teza de doctorat a juristului Victor Ponta, despre care a aflat, deloc întîmplător, presa străină, tocmai cînd în România se discută pe tema persoanei care să reprezinte ţara noastră la întîlnirile la vîrf ale Uniunii Europene. Atunci cînd l-a desemnat premier al României, preşedintele Băsescu avea mapa profesională a liderului PSD, deputatul Victor Ponta, inclusiv detalii pe tema plagiatului din teza sa de doctorat. Cu toate acestea, l-a desemnat premier pe Victor Ponta la numai o oră de la trecerea Moţiunii de Cenzură împotriva Guvernului Ungureanu. În aceste zile, preşedintele Băsescu îl discreditează cu multă plăcere pe doctorul în drept Victor Ponta, dar loveşte şi în imaginea externă a ţării noastre.

De altfel, toţi evreii care au ajuns să conducă România, începînd cu familia Hohenzollernilor şi încheind, sperăm, cu cei trei preşedinţi de după decembrie 1989, le-au făcut mult rău românilor şi i-au jefuit cît au putut. Dovezile prezentate în presa străină şi preluate de mass-media românească pe tema plagiatului din teza de doctorat a juristului Victor Ponta sînt evidente. Procurorul Victor Ponta îşi recunoaşte parţial fapta, dar declară că a săvîrşit-o cînd nu visa că va ajunge premier al României, iar dacă cineva va îndrăzni să-l acuze, într-o Comisie din subordinea sa de la Ministerul Educaţiei, atunci este dispus să renunţe la titlul de doctor, care nu îi aduce nici un cîştig material. Deocamdată, nu a fost instituită de legiuitor procedura de renunţare la titlul de doctor pentru cei prinşi că au plagiat în teza de doctorat! Mentorul său politic şi conducătorul său de doctorat fiind ocupat, chinuit şi umilit  cu dosarul „Trofeul calităţii”  nu a observat plagiatul făcut de „Micul Titulescu”. Premierul Ponta încearcă să se apere, în faţa probelor evidente, susţinînd că nu s-a lăudat cu titlu de doctor obţinut astfel. În alte state europene, cei care au fost acuzaţi de plagiat, chiar dacă au fost aleşi preşedinţi de ţară ori se aflau în funcţia de ministru, şi-au dat demisia de onoare, din lipsă de onoare, dar dintr-un oarecare bun-simţ sau de ruşine, iar apoi au dispărut din viaţa publică. La noi, recent, fostul ministru al Educaţiei, senatorul de Bihor, Ioan Mang, fiind acuzat pe tema plagiatului a dat-o cotită cîteva zile, iar apoi şi-a dat demisia. În loc să urmeze aceste exemple, premierul Ponta a aprobat componenţa delegaţiei României pentru deplasarea la Bruxelles, din care l-a exclus pe preşedintele Băsescu. Fiind în Anul Caragiale, este posibil ca premierul Ponta şi ai lui să plece spre Bruxelles cu avionul, iar preşedintele Băsescu cu vaporul, din Dosarul „Flota”. Cum vor reacţiona liderii europeni? Cui vor întoarce spatele?

5. În ziua de 20 iunie a.c., în baza unui dosar politic, fostul premier al României, fostul ministru de Externe, fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, fostul preşedinte al PDSR şi actualul preşedinte al Consiliului Naţional al PSD, domnul prof. univ. dr. Adrian Năstase, a fost condamnat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la pedeapsa închisorii de 2 ani cu executare, în dosarul „Trofeul calităţii”, respectiv pentru colectarea şi cheltuirea cu încălcarea prevederilor legale a unor fonduri pentru campania electorală la alegerile prezidenţiale din anul 2004. Decizia irevocabilă a şocat opinia publică românească şi cancelariile străine. Finalistul alegerilor prezidenţiale din anul 2004, domnul Adrian Năstase, nu a rezistat psihic, şi atunci cînd poliţiştii i-au adus acasă mandatul de arestare, cu două zile înaintea zilei sale de naştere, a încercat să se sinucidă. Medicii caută să-l salveze, iar tot mai mulţi politicieni pun în discuţie ideea graţierii acestuia de către preşedintele Băsescu, care a aflat şi ştie multe în legătură cu dosarul în care a fost condamnat Adrian Năstase.

6. Demisia senatorului Mircea Diaconu din funcţia de ministru al Culturii este surprinzătoare, dar nu întîmplătoare. Brusc, la comandă, Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI) l-a acuzat de incompatibilitate între statutul său de senator şi cel de director de teatru din Bucureşti. Adevărul este în altă parte şi incompatibilitatea i se trage de la declaraţiile făcute de ministrul Culturii, Mircea Diaconu, la 1 iunie a.c. în legătură cu Sarmizegetusa  Regia, respectiv:

– „ Sarmizegetusa mi se pare un lucru de o importanţă uriaşă, de neimaginat. Cum e acolo ? Mergi pe un drum cumplit, o mizerie, ajungi la un deal şi o pădure care se urcă peste el, rezervaţie naturală,  fiecare copac e fişat, nu te joci cu asta, dar rădăcinile acoperă trei etaje de istorie, de locuinţe dacice, de zonă sacrală. şi nu ne îngrijim să dăm la o parte dealul ca să vedem ce-i al nostru. De ce ? Pentru că e rezervaţie. Problema e să dăm dealul la o parte, să vedem, restul e poveste.”

-„E furia mea ca om şi, accidental, ca ministru al Culturii: eu, dacă nu dau dealul ăla la o parte, eu crăp, pocnesc. şi am vorbit cu ministrul Mediului, ne-am înţeles, am stabilit un protocol să-şi ia 10-20 de copaci pe măsură ce săpăm şi să-i planteze în altă parte. Aşa e regula: cîţi copaci scoţi din rezervaţie îi plantezi mai încolo. Deci să îşi mute copacii pas cu pas. şi mai era o problemă. Specialiştii spuneau «cît lucrăm aici, nu mai calcă nimeni aici». Am spus pardon, la noi în teatru, la repetiţii generale are acces publicul să ne vadă şi cum lucrăm şi cum sîntem cu pantalonii jos, deci se va lucra, se va săpa şi se va vizita în acelaşi timp, iar Consiliul Judeţean va face drumul pentru că spaţiul trebuie să fie al lor, că acolo s-a întîmplat să fie Sarmizegetusa.”

Pentru a nu se afla ADEVĂRUL despre Centrul religios al lumii antice, aflat în Munţii Orăştiei, prin reluarea săpăturilor arheologice (întrerupte în anii 1960 de către academicianul alogen Constantin Daicoviciu) a fost înlăturat din funcţia de ministru al Culturii senatorul Mircea Diaconu, care a intrat în istorie cu aceste declaraţii. Se ştie deja că Sarmizegetusa Regia, botezată astfel de istoricul evreu C.Daicoviciu, nu a fost Capitala Daciei, sau Geţiei. Pe plăcile de aur găsite la Sinaia, în anul 1875, aflate acum la Moscova (din 14 septembrie 1944, circa 300 de bucăţi) şi la Vatican (circa 200 de bucăţi) unde este scrisă istoria geto-dacilor pînă în anul 106 d. Chr., nu este menţionată Sarmizegetusa Regia, ci numai Sarmizegetusa, Capitala aflată lîngă Haţeg, la Subcetate, unde Guvernul României refuză să finanţeze săpăturile arheologice pentru a nu se afla ADEVĂRUL şi a nu se prăbuşi castelul de nisip construit de cei care au falsificat, în ultimii 1.600-2.300 de ani, Istoria Poporului Primordial, a geto-dacilor, şi Istoria religiei strămoşilor noştri. La începutul lunii iunie a.c. a apărut la Cluj-Napoca, la Editura Gedo, cartea domnului Valeriu D. Popovici-Ursu, cu titlul „Adevărata obîrşie a Poporului Român”. Autorul precizează că: „Din istoriografia universală sînt ignorate în întregime, de către actualii istorici, scrierile unor mari cercetători străini, studii aprofundate ale specialiştilor din universităţi de renume mondial, cum sînt Universităţile din Cambridge-Anglia şi UCLA (Universitatea Californiană din Los Angeles), care relevă un trecut glorios al strămoşilor noştri. Datorită faptului că, încă din neolitic avem probe că limba noastră era deja formată, că aveam o organizare sacerdotală, politică şi militară, putem afirma că poporul nostru era deja un popor format, avînd o limbă unitară, ceea ce face unitatea unui popor.”

Noi, românii, avem datoria de a ne uni, de a lupta pentru a ne cunoaşte Adevărata Istorie şi de a fi stăpîni în România noastră moştenită de la Poporul Primordial, de la geto-daci !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*