Peisaj abrupt de tot, cum nu se poate,
Mi-i dat să văd ca-n vremuri antichriste:
Femei cu bîte-n mîini, ce-s polițiste,
În negru strai și arme negre-n spate.
Le văd și-ncremenesc pe loc de groază,
Le văd și mă întreb în orice zi:
“Cum vor mai naște prunci, ce-n van visează
O mamă în civil, prin iasomii?”
Femei cu bîte-n mîini, cu arma plină
De gloanțe, numai gata de ochit,
Mă fac să mor în țara asasină,
Prin care liliacul a-nflorit.
Lasă un răspuns