„Ia de la Băsescu!”

Preşedintele şi-a văzut visul cu ochii! În fine, măcar cu unul dintre ei şi măcar o parte din vis… De data aceasta, ţara chiar a luat de la el! A primit nişte portocale pe post de mită sau pomană, încă nu e clar, dar a primit ceva. Şi este un mare pas în încercarea preşedintelui de a „reîntregii”, dacă nu salariile, măcar perspectivele electorale pentru partidul sau mişcarea sa de suflet. Încă nu e clar ce e acum mai aproape de sufletul lui Traian Băsescu, dar faptul că a dat „de pomană” nişte portocale, ar trebui să-l pună pe gânduri pe Emil Boc. Că poate urmează el la „dar”. Şi-l dă Traian Băsescu înapoi, nu Clujului, ci direct vetrei care l-a născut. Să-l facă sătean de onoare şi să-l ţie acolo.

E drept, pare că ţara şi-a încasat „dreptul” de la preşedintele ei. Nu salarii recuperate, nu pensii corectate, nu ajutoarele sociale. Şi a primit, nu prin intermediul pensionarului, care i-ar fi dat preşedintelui cu portocala în cap, după cum l-au luat pe Prigoană la prigonit cu tot cu pliciul şi musca lui blondă, amândoi „nimeriţi” la ecologizat gunoaie aduse de cu noaptea de vrednicii partidului, ci prin intermediul mass-media.

A aceloraşi fătuce nepricepute şi nelipsite când preşedintele iese pe la mall-uri să-şi încarce logan-ul românesc cu reclamă anti-olandeză, dar nu neapărat românească, şi nimereşte aceleaşi fătuci de presă. Hăhăit el, ruşinate şi emoţionate ele, le dă peste nas cu rimelul tupeului de le ies gândurile negândite din frumoasele lor căpşoare. Iar ele chiar au primit de la preşedinte. S-au mai codit, s-au mai pripit, şi-or fi zis că se supără bătrânele tonomate când o sa vadă ce mare prostie au făcut, dar nu s-au putut abţine. Păi’ ce, băştinaşii când văd sclipici mai ştiu ei de deontologie? Mai văd ei în cioburile de sticlă botul zimţat de ofuscare şi nemulţumire al „crocodilului” de presă?

Aşa că, în contradicţie cu tot ceea ce ar fi vrut ţara să-i transmită în astfel de clipe preşedintelui ei, sărmanele au primit. Că nu mai văzuseră aşa ceva: portocale din mâna preşedintelui de o să le ţină la icoană până s-or stafidi. Ele, partidul, preşedintele…

Aşadar, preşedintele a ieşit în decor de mall cu trusoul de candidat pe care l-a înfăşcat repede de pe posterele de la vechile alegeri. Şi a coborât printre muritorii tot mai puţin consumatori cu doar câteva zile înainte de startul campaniei electorale.

A ieşit, nu să facă valuri, că s-ar putea să naufragieze deloc plăcut dacă se dă la bălăcit în băi de mulţimi neportocalii, ci să mai spele din imaginea partidului (sau mişării!) de suflet imaginea. Nu pe tomberoane, garduri şi panotaje, ca alţii, şi fără îndemnuri de reclame mascate de flit electoral.

Preşedintele a ieşit dară printre oameni… Ca o reclamă, nici măcar reambalată, dintr-un film politic imperfect. Şi-a pus cămaşa şi pantolonii din afişul fumat de o campanie, să-i arate lui Udrea că bărbatul „perfect” nu are nevoie de rebrenduire nici măcar de ziua ilogică a bărbatului consumator de bere, şi s-a dus la mall. Unul pur românesc chiar dacă numele e orice, dar nu românesc. Acolo a luat câte ceva d’ale gurii. A luat şi o frunzuliţă. Nu e la Udrea şi nici o stârpitură ofilită de contrabanda din Olanda, ci o sălată românească adevărată.

Şi a primit şi el ceva… Minune mare, cineva chiar i-a dat ceva. „Ia de la Popor, Traiane!”. A primit o bere. Dar treaba e, cine l-o fi confundat cu „Dorel”, nepriceputul şantierului unei Românii în paragină, de i-a dat, nu un wischi, ci o biată bere?

Păi’, se poate, atât valorează el? O bere…

În fine, în(tre) cele din urmă şi-a deschis desaga de neam de traistă, a băgat mâna în rafia portocalelor şi a început să împartă în stânga şi în dreapta. Ca pomană, ca mită… Nu mai contează. Important e că, din nou, şi-a bătut joc de o ţară întreagă, transmiţând mesajul mitei politice: „Luaţi de la Băsescu!”.

A arătat presei şi ţării cam care este părerea lui despe jurnaliştii care acceptă aşa de uşor să ciugulească din palma preşedintelui, că îţi vine să-i compătimeşti.

Pe ei i-a „miluit” cu câte o portocală. Că da bine şi la culoarea partidului. Pe noi, restul, oricum ne-a miluit de mult…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*