La Editura Mănăstirii “Sfânta Ana” Rohia – Maramureş, a apărut cartea cu titlul: Monahismul ortodox din Maramureş şi Transilvania Septentrională pâna la începutul secolului al XIX-lea, scrisă de către Preacuviosul Părinte Arhim. Dr. Macarie Motogna. Cartea este teza de doctorat a Protosinghelului Macarie Motogna, lucrare ce a fost susţinută în data de 18 octombrie 2007, la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca – Filiala Academiei Române.
Cartea are la început o Binecuvântare scrisă de către P.S. Părinte Episcop Justin Hodea Sigheteanul – Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, Prefaţa semnată de Domnul Prof. Univ. Dr. Nicolae Edroiu – Membru Corespondent al Academiei Române, are o Introducere şi este structurată în cinci capitole, fiecare capitol având mai multe subcapitole, concluzii, o bibliografie selectivă ce însumează peste 500 de surse bibliografice, anexele care cuprind 33 de fotografii şi documente, index de nume proprii, de localităţi şi un index al mănăstirilor. Lucrarea are un aparat critic foarte bogat, alcătuit din aproximativ 1000 de note.
Volumul aduce date pertinente despre funcţiile culturale şi educative ale mănăstirilor, construind astfel un adevărat reper la care vor trebui să facă trimitere de acum toţi cei care cercetează această zonă. Lucrarea structurată pe cinci capitole, debutează cu Statusul socio-politic al românilor din această zonă a ţării, de la structuri şi instituţii politice şi administrative (ţări, cnezate, voievodate, autonomii româneşti), la structuri sociale (cnezi, voievozi, nobili, armalişti, ţărani liberi, iobagi, jeleri), schiţându-se şi dinamismul politico-cultural din Secolul Luminilor şi influenţa acestuia asupra monahismului. Capitolul II abordează organizarea ecclesială a românilor transilvăneni şi maramureşeni până în secolul al XVIII-lea, capitolul III vorbeşte despre Trăsături şi caracteristici ale monahismului din transilvania şi Maramureş până la începutul sec. al XIX-lea, capitolul IV prezintă amănunţit schiturile şi mănăstirile până la începutul sec. al XIX-lea, iar capitolul V etalează Dimensiunea culturală a monahismului de la şcoli pentru învăţarea copiilor, de promovare a Culturii – manuscriptorii şi tiparniţe, centre de pregătire a iconarilor şi muraliştilor, moştenirea aşezămintelor monahale- cărţi şi icoane etc. O lucrare monumentală care ilustrează contribuţia creştinismului pe aceste meleaguri, însoţită de iamgini grăitoare despre tot ceea ce înseamnă ortodoxism. Un act de cercetare cum rar întâlneşti, pentru care Preacuviosul Părinte Arhim. Dr. Macarie Motogna merită toată recunoştinţa, aprecierea, preţuirea şi admiraţia noastră.
Autorul relevă în aceasta carte date despre monahismul ortodox care a fiinţat în spaţiul nord-someşan până la începutul secolului al XIX-lea (1820), fiind aduse date noi despre unele mănăstiri iar despre altele până acum s-a scris foarte puţin sau deloc. Monahismul reprezintă vechea practică a creştinilor de a părăsi lumea pentru a se dedica trup şi suflet unei vieţi duhovniceşti conforme cu Evanghelia Mântuitorului nostru Iisus Hristos, urmărind unirea deplină cu Acesta. Scopul monahismului creştin este îndumnezeirea omului, lucrare la care sunt chemaţi de altfel toţi creştinii.
Părintele s-a oprit în investigaţiile sale la mănăstirile şi schiturile ortodoxe care au fiinţat până la începutul secolului al XIX-lea, aproximativ pe teritoriul pe care îşi întindea jurisdicţia canonică exarhul Pahomie de la stavropighia patriarhală din Peri. Demersul istoriografic al Părintelui Arhim. Dr. Macarie Motogna continuă cercetările efectuate de alţi istorici consacraţi cum au fost Petru Maior, Nicolae Dobrescu, Ioan Lupaş, Ilarion Puşcariu, Cezar Bolliac, Nicolae Iorga, Augustin Bunea, Ştefan Lupşa, Silviu Dragomir, Virgil Şotropa, Mircea Păcurariu, Ioanichie Bălan, Adrian Andrei Rusu ş.a.
Cartea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Dr. Macarie Motogna de la Rohia Lăpuşului şi a Maramureşului este de o imperioasă actualitate care invită, între altele, la cunoaşterea serioasă şi sinceră a istoriei acestor locuri, mult încercate dar binecuvântate de Dumnezeu, totodată la multă luciditate, de asemenea la mult discernământ şi dreaptă socoteală. Este o lucrare foarte concisă, cu care ar trebui să se întâlnească atât intelectualii cât şi credincioşii în calitate de membrii ai Bisericii pentru a înţelege cât mai bine urmările şi consecinţele uniatismului pentru acest popor care astăzi, mai mult ca oricând, este chemat să-şi asume destinul istoric al strămoşilor săi…
Lasă un răspuns