Grave încălcări ale legislatiei naţionale şi internaţionale – Cazul Mitropoliei Basarabiei

Conform Raportului Internaţional al Biroului pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă, SUA, cu privire la Libertatea Religiei anul 2008 – Moldova „Înregistrarea oferă grupurilor religioase statut juridic, care le permite să aibă proprietate, să deschidă conturi bancare, precum şi să angajeze personal la serviciu. Comunităţile religioase sau părţile componente ale cultelor religioase înregistrate, nu sunt obligate să se înregistreze la Ministerul Justiţiei, atât timp cât nu efectuează tranzacţii juridice şi nu primesc donaţii ca persoane juridice în condiţiile legii.

Cultul religios, a cărei parte componentă sunt acestea, trebuie să exercite autoritatea în aceste domenii pentru comunităţile locale neînregistrate. Comunităţile neînregistrate nu pot avea proprietate, nu pot obţine autorizaţii de construcţie pentru biserici sau seminarii, nu pot deschide conturi bancare, nu pot angaja personal la serviciu sau să obţină spaţiu în cimitirele publice în numele lor”. Însă din mai anul 2007 nici o parte componentă a Mitropoliei Basarabiei nu a mai fost admisă în legalitate, în pofida multiplelor cereri în acest sens. Toate aceste cereri au fost şi sunt tratate de Ministerul Justiţiei cu exces de birocraţie şi fără bună credinţă. De fiecare dată reprezentanţii comunităţilor locale solicitante din cadrul Mitropoliei Basarabiei s-au conformat pe deplin tuturor cerinţelor Ministerului Justiţiei, însă la fiecare nouă prezentare a setului de acte necesare înregistrării, Ministerul avansa noi şi noi cerinţe, care, de asemenea au fost acceptate de fiecare dată.

Există cazuri în care pachetul de documente a fost refăcut de șapte ori şi tot nu a fost acceptat şi aprobat de către Ministerul Justiţiei, care avansa noi şi noi cerinţe. Din iunie anul 1995 Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei. În avizul său nr. 188 (1995) adresat Comitetului de Miniştri privind admiterea Moldovei în cadrul Consiliului Europei, Adunarea Parlamentară de la Strasbourg a recunoscut angajamentul de a respecta prevederile legale internaţionale pe care le-a contractat cu această ocazie. Printre aceste angajamente, reafirmate înainte de adoptarea Avizului menţionat figura şi acela de a asigura „o libertate completă a religiei pentru toţi cetăţenii, fără nici o discriminare” şi „o soluţie paşnică a conflictului dintre Mitropolia Moldovei şi Mitropolia Basarabiei”.

Mitropolia Basarabiei există de facto şi de jure şi acest drept de existenţă este garantat de Constituţia şi legile ţării, precum şi de cadrul juridic internaţional în materie, în special de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care a fost încălcată de Guvernul Republicii Moldova prin neadmiterea premeditată a intrării în legalitate, timp de zece ani, a Mitropoliei Basarabiei.

Prin urmare, dreptul la existenţă presupune dreptul natural de a avea bunuri. Dar şi viceversa: dreptul de a avea bunuri presupune obligatoriu dreptul la existenţă. Iată de ce devine cât se poate de evident că atunci când Guvernul îi refuză Mitropoliei Basarabiei dreptul de susccesiune în sens larg şi dreptul de proprietate în înţeles îngust, doreşte să-i refuze însuşi dreptul la existenţă, aşa cum şi Curtea de Apel a Republicii Moldova a observat şi a susţinut prin Hotărârea sa din 19 august 1997, când a dat câştig de cauză Mitropoliei Basarabiei. Negarea personalităţii juridice şi a dreptului la existenţă a Mitropoliei Basarabiei şi dorinţa de a o discrimina şi de a-i bloca acesteia pe viitor accesul în justiţie pentru apărarea bunurilor şi patrimoniului său au fost adevăratele scopuri urmărite de cei doi copârâţi, Mitropolia Moldovei (Patriarhia Moscovei) şi Guvernul Republicii Moldova, iar acest fapt cade sub incidenţa mai multor Hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. Aceasta prevede prin art. 9. 2 că „libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile, nu poate face obiectul altor constrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice, sau protecţia drepturilor şi libertăţilor altuia”. Mitropolia Basarabiei nu a atentat nici o dată la securitatea publică, protecţia ordinii ci invers, faptele atestă că stoparea reactivării ei duce la anumite conflicte nedorite între enoriaşi.

Fiind vorba de culte, ca entităţi sociale specifice, divino-umane, Guvernul ar fi trebuit să evite amestecul în astfel de chestiuni, întrucât, Legea despre culte, ca şi Constituţia Republicii Moldova le recunoaşte cultelor, adică bisericilor, dreptul la urmarea tradiţiilor şi normelor proprii, tradiţii şi norme care încorporează şi dreptul canonic, astfel încât, prin intervenţia sa, Statul să nu se facă vinovat de parţialitate, ilegalitate şi de generarea inutilă de probleme. Potrivit dreptului canonic, toate înstrăinările făcute fără respectarea condiţiilor canonice sunt nule. Pe de altă parte, dacă Mitropolia Moldovei ar fi indicat ca temei al uzurpării drepturilor Mitropoliei Basarabiei la acel moment pretinsa necanonicitate a acesteia, i-ar fi fost amintit onoratei Curţi că nu ţine de comptetenţa Statelor sau Guvernelor acestora să aprecieze canonicitatea sau legalitatea unei sau altei credinţe religioase ori Biserici, fapt confirmat din abundenţă şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Cadrul legislativ naţional, respectiv Codul civil, articolul 39 prevede că „În caz de fuziune sau divizare a persoanelor juridice patrimoniul (drepturile şi obligaţiile) trece la noile persoane juridice care au luat naştere.

Dacă o persoană juridică este absorbită de o altă persoană juridică, patrimoniul ei (drepturile şi obligaţiile) trece la aceasta din urmă. Patrimoniul (drepturile şi obligaţiile) trece din ziua semnării bilanţului de transmitere, dacă legea ori hotărârea cu privire la reorganizare nu prevede altfel”. Legea Republicii Moldova privind cultele religioase şi părţile lor componente nr. 125-XVI din 11/05/2007 nu a suportat nici o modificare în sensul cerut de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei şi nici o iniţiativă legislativă de modificare nu a fost introdusă în Parlament. Nici una din cererile parohiilor Mitropoliei Basarabiei nu a fost rezolvată pozitiv după Reuniunea a 997-a ( DH) a Comitetului de Miniştri din 6 iunie 2007 şi Reuniunea a 1007-a (DH) a Comitetului de Miniştri din 18 octombrie anul 2007, chiar dacă, în conformitate cu noile prevederi, aceste cereri trebuiau a fi rezolvate. Recunoaşterea altor culte. De la adoptarea Legii despre culte, Guvernul a recunoscut un anumit număr de culte. Pe data de 7 februarie anul 1993, Guvernul a aprobat statutele Bisericii Mitropoliei Moldovei, afiliată Patriarhiei de la Moscova. La 28 august anul 1995, Guvernul a recunoscut o altă biserică creştin-ortodoxă Eparhia Ortodoxă Rusă de rit vechi din Moldova, afiliată şi ea Patriarhiei de la Moscova. La 22 iulie anul 1993, Guvernul a recunoscut “Biserica Adventiştilor de ziua a şaptea”şi la 19 iulie anul 1994 a recunoscut “Biserica Adventiştilor de Ziua a Şaptea – Mişcarea de Reformare” . La 9 iunie anul 1994, Guvernul aprobă statutul şi a recunoscut “Federaţia Comunităţilor Evreieşti (religioase) “, în timp ce la 1 septembrie anul 1997, a fost aprobat statutul “Uniunii Comunităţilor Evreieşti mesianici”.

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*