Denunț penal împotriva mafiei de la Gold Corporation

În Parlamentul României am fost autorul Propunerii legislative privind interzicerea cianurii la exploatarea minieră de la Roşia Montană. După respingerea ei, am iniţiat, împreună cu senatorul U.D.M.R. Eckstein Kovacs Peter, o Propunere legislativă privind modificarea Legii minelor, Legea nr. 85/2003, pentru interzicerea cianurii în mineritul din România. Iniţiativa noastră legislativă staţionează la Camera Deputaţilor. Între timp, ideea a fost preluată de Parlamentul din Ungaria, care a adoptat o lege privind interzicerea cianurii în minerit, la fel ca în Germania, Cehia şi Grecia. Se ştie că Ungaria se împotriveşte proiectului Roşia Montană Gold Corporation (R.M.G.C.) din cauza dezastrului ecologic şi genocidului pe care îl va provoca.

De asemenea, ideea interzicerii cianurii în minerit a fost dusă şi susţinută în Parlamentul European de către cîţiva eurodeputaţi responsabili din partea României. În luna mai 2010, Parlamentul European a adoptat, cu 488 voturi pentru, o Rezoluţie privind interzicerea cianurii în minerit în Europa. În România, s-a pus la cale jefuirea celui mai mare zăcămînt de aur, argint şi metale rare din lume, într-o carieră deschisă la Roşia Montană, prin folosirea a 150.000.000 kg dinamită şi 200.000.000 kg cianură. Proiectul R.M.G.C. va produce un genocid cel puţin în zona Munţilor Apuseni, precum şi cel mai mare dezastru ecologic din Europa.

Avînd în vedere infracţiunile săvîrşite în legătură cu afacerea Roşia Montană şi cu proiectul R.M.G.C., precum şi faptul că dumneavoastră nu v-aţi autosesizat, sînt nevoit să recurg la un formulat în temeiul dispoziţiilor Codului de procedură penală, solicitîndu-vă să identificaţi persoanele vinovate de săvîrşirea următoarelor infracţiuni: genocid; trădare; trădare prin transmiterea de secrete; acţiuni duşmănoase contra statului; atentatul contra unei colectivităţi; complotul; comunicarea de informaţii false; divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului; distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale; abuzul în serviciu în formă calificată; conflictul de interese; falsul intelectual; uzul de fals; darea şi luarea de mită; primirea de foloase necuvenite; asocierea pentru săvîrşirea de infracţiuni.

Pentru aflarea adevărului şi stabilirea persoanelor vinovate de săvîrşirea unora dintre aceste infracţiuni, vă solicit să dispuneţi ca în timpul cercetărilor penale să fie audiaţi, cel puţin, următorii martori:

– Prim-miniştrii Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugurel Constantin Isărescu, Adrian Năstase, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu.

– Viceprim-miniştrii.

– Miniştrii şi secretarii de Stat, din perioada 1997-2012, de la: Ministerul Industriei şi Comerţului; Ministerul Industriei şi Resurselor; Ministerul Economiei şi Comerţului; Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător; Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului; Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului; Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor; Ministerul Mediului; Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Ministerul Culturii, Ministerul Culturii şi Cultelor; Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional; Ministerul de Interne; Ministerul Administraţiei şi Internelor; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Sănătăţii şi Familiei; Ministerul Sănătăţii Publice; Ministerul Turismului; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale; Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei; Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; Ministerul Transporturilor; Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

– Preşedinţii şi vicepreşedinţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.), din perioada 1996-2012.

– Directorii şi directorii adjuncţi de la Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest” S.A. Deva, respectiv Regia Autonomă a Cuprului Deva (R.A.C.)

– Directorii generali ai Institutului de Proiectări Miniere I.P.R.O.M.I.N. S.A.

– Directorii generali şi directorii adjuncţi de la Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation, inclusiv Vasile Frank Timiş.

– Directorii Serviciului Român de Informaţii (S.R.I.) şi Serviciului de Informaţii Externe (S.I.E.) din perioada 1996-2012.

– Primarii şi parlamentarii din judeţul Alba, precum şi alte persoane alese sau numite în funcţii publice, din perioada 1996-2012, care au susţinut proiectul R.M.G.C., tentativa de genocid şi procedura dezastrului ecologic.

– Conducătorii O.N.G.-urilor care susţin proiectul R.M.G.C. şi producerea dezastrului ecologic în Munţii Apuseni.

– Preşedinţii şi vicepreşedinţii sindicatelor care susţin proiectul R.M.G.C.

– Cetăţenii străini interesaţi de proiectul R.M.G.C., mai ales George Söros, Mark Rich, John Paulson, Beny Steinmetz, Thomas Kaplan, Raphael Girard şi Jonathan Henry.

– Membrii „Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană” ( G.I.M.P.R.O.M.).

– Semnatarii Certificatelor de Urbanism şi Certificatelor de descărcare de sarcină arheologică solicitate de R.M.G.C. şi anulate prin hotărîri irevocabile ale instanţelor judecătoreşti.

– Semnatarii Contractului de societate, ai Actelor adiţionale la Contractul de societate (din 17 octombrie 1996 şi 1 aprilie 1997) şi ai Statutului Euro Gold Resources S.A., ai Actului constitutiv Roşia Montană Gold Corporation S.A., ai Actelor adiţionale de modificare a Actului constitutiv R.M.G.C., ai Actelor constitutive ale S.C. Roşia Montană  Gold Corporation S.A. din 27 iulie 2010, 14 decembrie 2010, 17 mai 2011 şi 22 iulie 2011.

– Persoanele de la Ministerul Industriilor şi Comerţului şi de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) care au avizat şi aprobat participarea cu iniţial a R.A.C. Deva la constituirea Societăţii, aducînd prejudicii uriaşe Statului Român şi favorizînd  producerea genocidului şi dezastrului ecologic în Munţii Apuseni.

– Persoanele care au decis ca participarea de 100% a Statului Român în capitalul social de la „Minvest Deva”, pentru exploatarea zăcămîntului de la Roşia Montană, să scadă la 33,8% în Societate, apoi la 19,31% şi, ulterior, la numai 0,6% în anul 2011. Prin această stratagemă, aceşti oameni au anulat, practic, obţinerea dividendelor de către Statul Român, în urma exploatării acestui zăcămînt.

– Persoanele din Guvernul României şi de la A.N.R.M. care, fără nici un temei legal şi cu încălcarea Legii minelor nr. 61/1998 şi a Legii nr. 85/2003, au transferat Licenţa de exploatare nr. 47/1999, de la Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest S.A. Deva”, la R.M.G.C. Prin această procedură nelegală a fost dat, aproape gratuit, către o anumită firmă străină cel mai mare zăcămînt de aur, argint şi metale rare din Europa, fără ştiinţa şi aprobarea proprietarului bogăţiilor naturale, Poporul Român, prin Referendum Naţional. Cei care au fost „sensibilizaţi”, respectiv au fost îmbolnăviţi de dolarită sau euronită (boli incurabile la mulţi mafioţi) ştiau şi au programat închiderea exploatării miniere de la Roşia Montană, în anul 2006, lăsînd practic fără obiect Licenţa nr. 47/1999.

– Persoanele din Guvernul României şi de la  A.N.R.M. care au „actualizat” Licenţa de exploatare nr. 47/1999 pentru proiectul R.M.G.C. din anul 2001, cu încălcarea prevederilor art.11, alin. 2 din Legea nr. 61/1998 şi a art. 60, alin. 1 din Legea nr. 85/2003. Legislaţia în vigoare nu permite transferarea licenţei de exploatare de la titular la o altă firmă şi apoi „actualizarea” ei prin modificarea anexelor acesteia pentru noua firmă, căreia îi este schimbat statutul din „afiliat” în titular.

– Persoanele din Guvernul României, de la A.N.R.M., de la R.M.G.C. şi de la Primăria comunei Roşia Montană care nu au respectat prevederile art. 11 din Legea nr. 85/2003, care precizează: „Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sînt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale (…), precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sînt strict interzise”. Dacă nu ar fi fost preocupate de acte de mare corupţie şi dacă ar fi respectat textul legal, persoanele respective ar fi trebuit să blocheze, din start, toate demersurile făcute de aşa-zişii mari investitori străini vizînd jefuirea celei mai mari bogăţii a Poporului Român şi distrugerea, prin dinamitare, a celei mai vechi exploatări aurifere din lume, cu o valoare uriaşă.

– Europarlamentarii din delegaţia României care susţin proiectul R.M.G.C. şi care au votat în Parlamentul European împotriva Recomandării, din mai 2010, ce interzice folosirea cianurii în mineritul din Europa.

– Membrii marcanţi ai P.D.L. şi U.D.M.R. care susţin proiectul R.M.G.C. sau care au facilitat parcurgerea ilegală a mai multor etape menite să permită începerea jefuirii zăcămîntului de la Roşia Montană, a genocidului şi a dezastrului ecologic din Munţii Apuseni.

– Conducătorii Agenţiei de Publicitate G.M.P./Ashley, care face o campanie publicitară agresivă pentru proiectul R.M.G.C., folosindu-se inclusiv de scriitorii de „Scrisori către România”.

– Membrii Comisiei Naţionale de Arheologie, care, cu încălcarea dispoziţiilor legale, au eliberat Certificatul de descărcare de sarcină arheologică la Roşia Montană, document care a fost anulat prin hotărîre judecătorească irevocabilă. După ce s-au efectuat lucrări specifice pe o suprafaţă de 2,2 ha, Comisia Naţională de Arhelogie a dat Certificatul solicitat de R.M.G.C. pentru suprafaţa de 1.200 ha. Apoi, aceeaşi Comisie a eliberat recent un nou Certificat, pentru aceeaşi suprafaţă, document contestat în instanţă. R.M.G.C. a negociat cu Ministerul Culturii şi Cultelor eliberarea acestui nou document, pentru suma de 70.000.000 euro.

– Ziariştii care fac lobby pentru proiectul R.M.G.C., după ce au fost plimbaţi, pe cheltuiala firmei, pînă în Noua Zeelandă, unde au băut apă fără cianuri.

– Preşedinţii Asociaţiei „Alburnus Maior”, Fundaţiei Culturale Roşia Montană, Asociaţiei „Arhitectură, Restaurare, Arheologie”, Asociaţiei „Salvaţi Roşia Montană” şi ai celorlalte 73 de O.N.G.-uri care se opun proiectului R.M.G.C.

– Senatorii Toni Greblă (P.S.D.) şi Ion Ruşeţ (P.D.L.), din judeţul Gorj, care au semnat Propunerea legislativă de modificare a Legii minelor nr. 85/2003 (la iniţiativa R.M.G.C. şi în interesul acesteia), cu scopul de a se crea cadrul legal, dar neconstituţional, pentru exproprierea românilor din România de către titularii licenţelor de exploatare eliberate de A.N.R.M. Demersul senatorilor vizează susţinerea proiectului R.M.G.C. şi alungarea din Roşia Montană a proprietarilor care se opun declanşării genocidului în Munţii Apuseni şi jefuirii de către aventurierii străini, de către asasinii economici şi asasinii politici, a celui mai mare zăcămînt de aur, argint şi metale rare din lume.

 – Lobby-ştii R.M.G.C. care acţionează la Guvernul României, la Parlamentul României, la Palatul Cotroceni, la conducătorii P.D.L. şi U.D.M.R., la A.N.R.M., la autorităţile locale din judeţul Alba şi la cei care apar la studiourile centrale şi locale de Radio şi Televiziune pentru a susţine proiectul acestei firme, pornit ilegal şi continuat la fel.

– Persoanele care, cu ocazia „actualizării” Licenţei de exploatare nr. 47/1999 pentru R.M.G.C., au aprobat planul de refacere a mediului şi o garanţie bancară extrem de mică în comparaţie cu consecinţele dezastrului ecologic pregătit pentru Roşia Montană şi Munţii Apuseni. În urma proiectului R.M.G.C., Poporul Român riscă să plătească despăgubiri, inclusiv statelor vecine, precum şi să suporte cheltuieli uriaşe pentru refacerea mediului, care vor trece cu mult peste suma de 10 miliarde euro.

– Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice Bucureşti, care se opune proiectului R.M.G.C. şi care a sesizat şi a dat publicităţii constatările sale cu privire la numeroasele încălcări de lege săvîrşite pînă acum.

– Domnul Gheorghe Mărmureanu, seismolog, care a declarat că „Roşia Montană e zonă seismică”, dar la proiectarea barajului înalt de 180 metri nu s-a luat în calcul adevăratul grad pe pericol seismic.

– Foştii preşedinţi ai României, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi actualul preşedinte Traian Băsescu, susţinători ai proiectului R.M.G.C. Cei trei preşedinţi alogeni ai României nu au învăţat nimic dintr-un caz „în oglindă”, întîmplat în Peru, în anul 2004, cînd s-a deschis o exploatare minieră împotriva voinţei poporului peruan, dar pe baza unor acte de corupţie. Exploatarea minieră a început la suprafaţă, prin folosirea cianurilor. În urma unui dezastru ecologic, populaţia s-a revoltat, iar preşedintele Alberto Fujimori a fugit în Chile, apoi a fost prins, încătuşat, adus în Peru, judecat şi condamnat la 44 de ani de închisoare, cu executare.

Dintre martorii propuşi, mult mai puţini decît cei existenţi în Dosarul „Zambaccian”, am convingerea că, în timpul cercetării penale, multora dintre ei le va fi schimbată încadrarea juridică, le va fi pus sechestru pe avere şi vor primi interdicţia de a părăsi România. Cei care vor fi găsiţi vinovaţi în legătură cu proiectul R.M.G.C. riscă să fie condamnaţi la detenţie pe viaţă sau la închisoare de pînă la 25 de ani şi confiscarea averilor.

De un real folos pentru aflarea adevărului şi pentru identificarea persoanelor care au săvîrşit infracţiuni în legătură cu proiectul R.M.G.C. consider că sînt:

a) Poziţiile oficiale împotriva proiectului R.M.G.C., exprimate de: Academia Română; Sinodul Bisericii Ortodoxe Române; celelalte biserici şi culte religioase din România; Academia de Studii Economice Bucureşti; liderii P.R.M., P.N.G., P.S.D., P.C. şi P.N.L.; 77 de O.N.G.-uri din România; peste 1.000 de specialişti în domeniu şi intelectuali din întreaga lume; statul vecin Ungaria.

b) Numeroasele articole pe tema Roşiei Montane, apărute în săptămînalul „Formula As”, din ultimii 15 ani.

c) Miile de întrebări puse de participanţii la dezbaterile publice organizate de Guvernul României în multe municipii, oraşe şi comune din România şi Ungaria.

d) Cărţile domnului Constantin Mustaţă, din Cluj-Napoca, referitoare la Roşia Montană:

-„Conspiraţia vuvuzeilor”, vol. I, „Băsescu vrea să «ciuruiască» şi Roşia Montană”,  Editura Remus, Cluj-Napoca, 2012;

– „Blesteme şi lumini”, Editura Anotimp, Oradea, 2002;

– „România trădată”, Editura Euro-Carpatica, Sfîntul Gheorghe, 2010.

e) Cartea „Roşia Montană in universal history”, Editura Presa Universitară Clujeană, 2012, care cuprinde studiile prezentate la Conferinţa Internaţională organizată de Academia Română, Universitatea Babeş-Bolyai” şi I.C.O.M.O.S. România, desfăşurată la Cluj-Napoca în zilele de 11 şi 12 noiembrie 2011.

Vă învederez faptul că la baza acestui denunţ penal stau următoarele

MOTIVE

În fapt, Bunul Dumnezeu a lăsat în HAR-DEAL (denumirea Ardealului  în Limba Primordială a geto-dacilor), în Grădina/Cetatea Domnului pentru Poporul Român, urmaş al Poporului Primordial, al geto-dacilor, o bogăţie uriaşă, respectiv cel mai mare zăcămînt de aur, argint şi metale rare din lume, cel de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni. În această localitate a existat cea mai veche exploatare şi prelucrare a aurului din Europa, cu peste 4.000 de ani înainte de Christos. La Roşia Montană există circa 200 km de galerii din perioada dacilor. Împăratul Traian, în urma războiului din anii 105-106 d.Chr., cînd a distrus Centrul religios al lumii antice din Munţii Orăştiei, a luat ca pradă de război l.640.000 kg aur şi 3.310.000 kg. argint din tezaurul Daciei. Exploatarea aurului şi argintului la Roşia Montană s-a făcut neîntrerupt de mii de ani pînă în anul 2006, cînd mina a fost închisă, la cererea expresă a asasinilor economici şi a asasinilor politici, sub pretextul că este nerentabilă. În acel an, la Roşia Montană au fost disponibilizaţi 600 de angajaţi, iar de atunci compania Roşia Montană Gold Corporation nu mai permite proprietarului, Poporul Român, să exploateze bogaţiile din această localitate. Zăcămîntul actual de la Roşia Montană a fost evaluat de experţi de la Oxford la peste 100 miliarde euro. Zăcămîntul conţine: 800-4.000 tone aur; 2.300-3.800 tone argint; peste 300 tone uraniu şi mari cantităţi de metale rare (wolfram, arsen, iridiu, osmiu, ruteniu, rodiu, platină, paladiu şi altele). La Roşia Montană se află cea mai mare cantitate de wolfram din lume. În condiţii dubioase, pe baza unor acte secrete şi cu încălcarea prevederilor legale, ca urmare a unui număr mare de fapte penale, zăcămîntul de la Roşia Montană a fost dat spre exploatare unei firme străine, în exclusivitate, firmă care îşi are sediul într-un apartament din Toronto, Canada, precum şi la o căsuţă poştală din Insulele Bahamas. Firma Gabriel Resources s-a înfiinţat cu cîteva luni înainte de a începe afacerea  Roşia Montană. Această firmă şi continuatoarea sa, R.M.G.C., nu au experienţă în minerit, nu au extras nicăieri aur, argint şi metale rare. În mod inexplicabil, nimeni din Guvernul României nu a verificat bonitatea firmei.

Foarte pe scurt, vă prezint etapele parcurse din proiectul R.M.G.C.:

– Asocierea „Minvest” Deva, în anul 1997, s-a făcut fără să se evalueze capacitatea financiară şi tehnică a firmei Gabriel Resources, înfiinţată în anul 1996. Alogenul Vasile Frank Timiş, condamnat în Australia pentru fapte grave, a reuşit să „sensibilizeze” persoane cu funcţii importante în Guvernul României, la A.N.R.M., la Minvest Deva, la Primăria comunei Roşia Montană şi să înceapă programul de jefuire a extrem de bogatului zăcămînt de la Roşia Montană, corelat cu pregătirea începerii genocidului şi provocarea celui mai mare dezastru ecologic din Europa.

– Ministerul Industriei şi Comerţului, în perioada 1997-1999, în mandatele miniştrilor Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, Mircea Ciumara şi Radu Berceanu, a concesionat Patrulaterul Aurifer din Munţii Apuseni pe 20 de ani, la 3 firme străine, cu aceiaşi acţionari majoritari, pentru suma ridicolă de 3 milioane dolari USA. Această concesionare, de fapt cel mai mare jaf din Istoria multimilenară a Poporului Român, s-a făcut pe baza unor acte secrete, fără ştiinţa proprietarului şi fără aprobarea prin Referendum Naţional. Poporul Român nu i-a mandatat pe cei trei nominalizaţi mai sus, precum şi pe mulţi alţii, cu care aceştia s-au asociat pentru a da unor firme străine zăcămintele din Munţii Apuseni, evaluate la multe sute de miliarde de euro. Cei implicaţi în afacerea legată de jefuirea zăcămintelor din Patrulaterul Aurifer din Munţii Apuseni au prejudiciat Bugetul Statului Român, pînă acum, cu multe miliarde euro.

– Contractul de societate (din anul 1997) s-a încheiat între Gabriel Resources Limited, Regia Autonomă a Cuprului (R.A.C.) Deva, două mici firme din Deva şi una din Petroşani. Din capitalul social, Gabriel Resources a deţinut 65% (prin vărsarea sumei de 357.500 dolari USA), iar regia numai 33,8%. Ulterior, prin acte adiţionale şi ca urmare a majorărilor de capital, s-a ajuns ca R.M.G.C. (succesoarea lui Gabriel Resources) să deţină 99,4% din capitalul social, iar Minvest Deva numai 0,6%. În anul 1995, Minvest Deva deţinea 100% din capitalul social la exploatarea minieră din Roşia Montană, iar în prezent are doar 0,6% şi tot atît va obţine din dividende.

– Licenţa de exploatare nr. 47/1999 a fost aprobată prin Hotărîrea de Guvern nr. 458/10 iunie 1999 pentru Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest” Deva. R.M.G.C. nu a solicitat niciodată, conform Legii minelor, nu are licenţa de exploatare pentru proiectul său şi nici acord de mediu. Pentru obţinerea licenţei de exploatare, R.M.G.C. trebuie să respecte prevederile din Legea nr. 85/2003. Dar, în baza art.11 din Legea nr. 85/2003, operaţiile miniere în carieră de suprafaţă la Roşia Montană, prin dinamitare cu 150 milioane kg dinamită şi prin folosirea a 200 milioane kg cianură, sînt strict interzise, datorită sitului arhiologic de interes deosebit, unic în lume, care există în această localitate. Pe lîngă jefuirea bogăţiilor naturale, la Roşia Montană se urmăreşte să fie distrusă identitatea noastră istorică, să fie pulberizate prin dinamitare toate dovezile referitoare la Poporul Primordial pe Pămînt.

– Prin schema „preluării inverse” şi cu încălcarea Legii minelor nr. 61/1998, în actul de constituire a Societăţii (din anul 1997) şi în actele adiţionale la acestea, Regia s-a angajat să obţină licenţele de explorare şi ex ploatare pentru perimetrele Roşia Montană şi Bucium şi apoi, în termen de 7 zile lucrătoare de la obţinerea lor, să le transfere către Gabriel Resources. Legea minelor, atît Legea nr. 61/1998, cît şi Legea nr.85/2003, stabileşte că licenţa de explorare se poate obţine numai pe baza cîştigării unui concurs de oferte, iar licenţa de exploatare se acordă numai pe baza documentelor expres prevăzute de cadrul legal. R.M.G.C. nu a participat la nici un concurs de oferte, pentru a obţine legal licenţa de explorare. Nu există nici un temei legal pentru obţinerea licenţelor de exploatare prin transfer de la deţinătorul stabilit prin Hotărîre a Guvernului României. Legea minelor, Legea nr. 61/1998, la art. 9 şi art. 10, precizează că atît explorarea, cît şi exploatarea resurselor minerale se realizează pe baza unor licenţe exclusive. Legea minelor nu permite existenţa unor licenţe de exploatare mixtă cu un titular transferat  (R.M.G.C.) de către A.N.M.R. şi un afiliat („Minvest” Deva). R.M.G.C. nu a respectat prevederile legale, respectiv art. 10, alin. 1, 2, 3 şi art. 11 din Legea nr. 61/1998, care precizează (la alin 2) că: „Licenţa de exploatare se acordă: a) titularului licenţei de explorare, la solicitarea acestuia; b) cîştigătorului unui concurs de ofertă publică organizat de autoritatea competentă în condiţiile prevăzute de lege”. R.M.G.C. nu a obţinut nici o licenţă de exploatare pentru perimetrul Roşia Montană, conform Legii nr. 61/1998. Fără a ţine seama de aceste prevederi legale, A.N.R.M., cu semnătura preşedintelui Mihail Ianăş, a emis un Ordin, cu nr. 310, din 9 octombrie 2000, pentru transferul Licenţei de concesiune nr. 47/1999 pentru exploatare de la „Minvest” Deva la S.C. „Roşia Montană Gold Corporation” S.A. Deci, pînă la 9 octombrie 2000, R.M.G.C. nu a avut nici măcar o licenţă transferată. Cu toate acestea, a făcut multe demersuri pentru obţinerea avizelor şi aprobărilor legale necesare proiectului. După închiderea exploatării miniere de la Roşia Montană, în anul 2006, la cererea R.M.G.C., Licenţa de exploatare nr. 47/1999 a rămas fără obiect.

– Licenţa de exploatare nr. 47/1999 nu este pentru proiectul R.M.G.C. Ca urmare, nu are licenţa de exploatare aprobată prin Hotărîre de Guvern, pentru zăcămîntul de la Roşia Montană, aşa cum prevede Legea minelor. Pe cale de consecinţă, toate certificatele, avizele şi aprobările cerute şi obţinute de R.M.G.C. pentru proiectul său, inclusiv demararea procedurii pentru obţinerea acordului de mediu sînt ilegale, deoarece sînt bazate pe Licenţa nr. 47/1999 aprobată pentru „Minvest” S.A. Deva. La cererea R.M.G.C., în anul 2006 s-a închis mina de la Roşia Montană, a încetat exploatarea minieră şi, ca urmare, valabilitatea Licenţei nr. 47/1999.

– Demersurile R.M.G.C. au continuat pentru obţinerea (prin toate mijloacele şi pe toate căile) a avizelor şi a aprobărilor necesare începerii proiectului minier, cu toate că Legea minelor, Legea nr. 85/2003, la art. 11, precizează că este strict interzisă efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sînt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale. Toate acestea există la Roşia Montană. Această localitate este protejată prin Legea nr. 5/2000, anexa 3, ca patrimoniu naţional de valoare excepţională. Satul Roşia Montană este înscris în lista monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 646 bis, din 16 iulie 2004. Cu toate acestea, proiectul R.M.G.C. vizează dinamitarea lor cu 150 milioane kg dinamită şi apoi folosirea a 200 milioane kg cianuri pentru separarea bogăţiilor de steril. Proiectul R.M.G.C. prevede dinamitarea Munţilor Cîrnic, Cetate, Orlea şi Jig, a monumentelor istorice unice în lume, a siturilor arheologice, a 9 biserici şi 8 cimitire, a zecilor de clădiri monumente istorice din Roşia Montană. Cu mult cinism, reprezentanţii R.M.G.C. susţin public că, din cele 16 sate ale comunei Roşia Montană, vor fi dinamitate numai 4, cu tot cu biserici, cimitire, locuinţe, şcoli, grădiniţe, primărie, monumente  istorice şi monumente ale naturii, precum şi 4 munţi, cu tot cu galeriile dacice şi romane. Proiectul R.M.G.C. prevedea pulverizarea prin dinamitare a localităţii Roşia Montană, care a fost propusă pentru a fi înscrisă pe lista celor protejate de U.N.E.S.C.O.

– Fără ca R.M.G.C. să aibă licenţă de exploatare nominalizată prin Hotărîre a Guvernului României, prin actele adiţionale din anii 1998 şi 1999 la Contractul de Societate şi Statutul Euro Gold Resources s-au stabilit, între altele, următoarele:

a) Se garantează exclusivitatea operării Societăţii în perimetre;

b) Vînzarea anticipată a producţiei pentru finanţarea proiectelor decise de Consiliul de Administraţie;

c) Activitatea Societăţii va putea fi extinsă şi în alte perimetre decît Roşia Montană, conform deciziei Consiliului de Administraţie.

d) Regia se obligă ca la primirea unei notificări scrise din partea lui Gabriel Resources să înceteze toate activităţile din perimetrele de exploatare Roşia Montană şi să mute toate echipamentele de pe aceste perimetre pe cheltuiala sa. După închiderea minei, în anul 2006, aceasta trebuia conservată şi nu dezafectată pe cheltuiala Statului Român.

e) Personalul care va fi transferat de la Minvest Deva „va fi selecţionat de companie, la propria sa discreţie, în funcţie de necesităţile companiei”. Ce au ajuns românii în ţara lor ?

f)„Toate datele şi rapoartele referitoare la activitatea Societăţii sînt şi rămîn proprietatea exclusivă a acesteia”.

g) „După începerea producţiei comerciale se pot distribui dividende numai după plata  şi/sau deducerea de către Societate a cheltuielilor şi/sau obligaţiilor Societăţii de rambursare a creditelor acordate de instituţiilor finanţatoare, de către Gabriel Resources şi de alţi acţionari, precum şi plata dobînzilor aferente”. Rezultă clar că, toate cheltuielile făcute de R.M.G.C. pentru promovarea proiectului se scad din dividende, iar Poporul Român are şansa să nu obţină niciun leu de pe urma exploatării zăcămîntului de la Roşia Montană. În documentele secrete vizînd proiectul R.M.G.C. s-a precizat că în cazul în care dacă nu va începe exploatarea la Roşia Montană atunci toate cheltuielile făcute vor fi suportate, în final, de Poporul Român.

-Din actele constitutive ale R.M.G.C. rezultă că Statul Român nu are dreptul şi nu va obţine niciun gram de aur, argint,uraniu, wolfram şi alte metale rare. După folosirea a 200 milioane kg cianură şi obţinerea concentratului minier, acesta va fi scos integral din România, iar Statul Român nu are voie să afle conţinutul acestuia şi nici cantităţile care vor părăsi ţara noastră.

– Pentru jefuirea zăcămîntului uriaş de la Roşia Montană, de peste 100 miliarde euro, R.M.G.C. va plăti Statului Român cea mai mică redevenţă din lume, de numai 4%.

-Sînt păstrate la mare secret rezultatele stabilite după cele 1.200 de foraje executate de R.M.G.C. la Roşia Montană. Cele 50 tone de minereu obţinute după foraje au fost trimise pentru analize în Australia.

-Cu toate că nu au fost obţinute aprobările legale pentru începerea proiectului R.M.G.C., la Roşia Montană, unde în mod oficial a fost închisă exploatarea în anul 2006, totuşi se lucrează şi se extrag bogăţii care sînt scoase ilegal din ţară. S.R.I. şi S.I.E. pot oferi informaţii utile în cercetarea penală.

-Raportul Comisiei prezidenţiale privind patrimoniul de la Roşia Montană este ignorat şi sfidat de mulţi miniştri şi secretari de Stat. În acest Raport se arată că se pune la cale distrugerea patrimoniului subteran şi suprateran (istoric şi natural) cu scopul de a susţine interesele unei firme private străine pentru un proiect care nu este de utilitate publică.

-Se păstrează secretul asupra multor documente legate de afacerea Roşia Montană, care este îndreptată împotriva prezentului şi viitorului Poporului Român.

-După ce în anul 2001 a fost definitivat proiectul R.M.G.C., s-a trecut la „actualizarea” Licenţei nr.47/1999 şi la înlocuirea vechilor anexe cu altele noi, încălcîndu-se Legea minelor, care precizează (la art.11, alin.1 din Legea nr.61/1998 şi art.60, alin.1 din Legea nr.85/2003) că prevederile unei licenţe rămîn valabile pe toată durata acesteia. Perimetrul aprobat prin Licenţa nr.47/1999, de 1.200 ha, a fost modificat de A.N.R.M., la cererea R.M.G.C., prin acte adiţionale fiind mărit la 2.122 ha (în anul 1999) şi la 4.282 ha (în anul 2001). Sînt circa 10 acte adiţionale şi anexe noi la Licenţa nr.47/1999.

-Parteneriatul dintre Ministerul Culturii şi Cultelor şi R.M.G.C., din anii 2000 şi 2001, pentru obţinerea Certificatelor de descărcare arheologică, nu are la bază o licenţă de exploatare pentru proiectul R.M.G.C., ci Licenţa nr.47/1999, dată de Guvern pentru Minvest Deva.

-La cererea R.M.G.C., în anul 2002, Consiliul local al comunei Roşia Montană a modificat P.U.G.-ul, a adoptat noul P.U.Z. şi a declarat o zonă industrială minieră pe 1.376 ha, în care nicio activitate economică nu a mai fost permisă. Consiliul local s-a bazat pe Licenţa nr.47/1999, care nu este pentru proiectul R.M.G.C., fiind elaborat cu doi ani mai tîrziu. La adoptarea hotărîrii Consiliului local al comunei Roşia Montană au participat la dezbateri şi la vot, în mod ilegal, mulţi consilieri care erau angajaţi împreună cu membrii lor de familie la R.M.G.C.. Ca urmare, printr-o decizie judecătorească irevocabilă a fost anulată hotărîrea ilegală a Consiliului local privind P.U.G.-ul pentru Roşia Montană. Aleşii locali care au adoptat hotărîrea ilegală privind P.U.G.-ul aşteaptă să fie cercetaţi penal.

-Străinii americani de la R.M.G.C. trăiesc cu iluzia că au ajuns în Vestul Sălbatic al României, unde totul este de vînzare, iar pe băştinaşi îi izgonesc (după ce le-au cumpărat proprietăţile, cu susţinerea Consiliului local) sau îi terorizează cu sprijinul autorităţilor locale (pe care au reuşit să le corupă) prin întreruperea alimentării cu apă, a curentului electric, prin blocarea dezvoltării turismului şi a eliberării autorizaţiilor de construire. Românilor le-a fost interzis dreptul de a construi pe proprietăţile lor din Roşia Montană, cu scopul de a facilita aventurierilor străini dinamitarea localităţii, folosirea cianurilor şi jefuirea bogăţiilor subsolului.

-Parlamentul României a constituit o Comisie de anchetă în legătură cu Roşia Montană. Raportul Comisiei a fost întocmit în anul 2003 şi predat Birourilor Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, unde a fost blocat de lobby-ştii R.M.G.C. şi de către parlamentarii beneficiari ai unor comisioane ori sponsorizări din partea R.M.G.C.. S-a reuşit ca Raportul să nu fie dezbătut în Plenul Parlamentului, şi astfel Poporul Român să nu afle adevărul în legătură cu jaful şi dezastrul ecologic pregătit la Roşia Montană.

-Documentaţia uriaşă (peste 33 de volume) a proiectului R.M.G.C. confirmă că, prin folosirea în cadrul unei exploatări de suprafaţă la Roşia Montană a 200.000.000 kg cianură, se va produce un genocid şi cel mai mare dezastru ecologic din Europa. O mare parte din această cantitate uriaşă de otravă şi metale grele din iazul de decantare, întins pe 400-600 ha, va ajunge în apa freatică şi în atmosferă, prin evaporare. Pe fundul lacului de decantare nu sînt prevăzute şi nu vor fi aşezate cel puţin 8 straturi impermeabile, prevăzute de lege.

-Există riscuri foarte mari asupra populaţiei şi mediului înconjurător. Nimeni nu poate garanta că nu se vor produce dezastre ecologice în timpul exploatării cu cianuri a zăcămîntului de la Roşia Montană, precum şi după ce s-a încheiat jefuirea acestei bogăţii uriaşe a Poporului Român. Consecinţele sînt catastrofale pentru mediu, iar pentru populaţie se conturează un genocid. În proiectul R.M.G.C., vol.8, pag.119, se precizează că iazul de decantare reprezintă un pericol pentru viaţa din zonă.

-Barajul din arocamente, înalt de 180 de metri, în spatele căruia vor fi depozitate cantităţi uriaşe de steril, otrăvuri şi apă, va ceda ca urmare a unor inundaţii în zonă sau a unor cutremure. Urmarea: genocid şi dezastru ecologic în Munţii Apuseni şi în judeţele vecine Roşiei Montane. Cianura şi alte substanţe chimice pe bază de cianură vor ajunge în pîrîuri, rîuri, în Dunăre, în Delta Dunării şi în Marea Neagră. În vol.8, pag.27 şi în vol.1, pag.8, din documentaţia uriaşă a proiectului R.M.G.C se menţionează că, în caz de prăbuşire a barajului principal, o parte din conţinutul iazului de decantare (peste 215 milioane tone şlam şi peste 12 milioane m3 apă ) se vor deversa în reţeaua hidrografică şi vor ajunge în ţările vecine, inclusiv în Marea Neagră. În zona iazului de decantare vor fi emisii permanente de acid cianhidric în aer. R.M.G.C. recunoaşte, în vol.8, pag.177, că utilizarea cianurii şi depozitarea sterilului de procesare în iazul de decantare sînt principalii factori de risc. Ameninţarea iazului de decantare, a barajului şi a haldelor de steril va fi continuată zeci de ani. Pericolul producerii unor dezastre  ecologice va fi nelimitat.

-Secretarul de Stat Marin Anton, de la Ministerul Mediului şi Pădurilor, a dat un răspuns, în 13 ianuarie 2012, Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane, de la A.S.E. Bucureşti, şi a recunoscut că proiectul R.M.G.C. nu are licenţă de exploatare valabilă.

Rezultă, aşadar, că o parte din martorii propuşi, se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor mai sus arătate, infracţiuni ce întrunesc, în speţă, toate elementele constitutive.

Aşadar, infracţiunile au fost comise cu intenţie directă, având în vedere că persoanele amintite aveau ştiinţă că încalcă prevederile legale, urmărind şi dorind realizarea acţiunii lor (latura subiectivă).

 De asemenea,  urmările socialmente periculoase sînt de necontestat, iar raportul de cauzalitate se deduce din însăşi materialitatea faptelor, nefiind necesar a fi dovedit.

Avînd în vedere cele prezentate mai sus, vă rog ca la soluţionarea prezentului denunţ penal să aveţi în vedere toate considerentele prezentate mai sus şi, pe cale de consecinţă, să demaraţi cercetările în vederea elucidării tuturor aspectelor, pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi, conform dispoziţiilor Codului de Procedură Penală.

În drept, solicit aplicarea prevederilor Codului Penal, iar cercetarea penală să fie efectuată de procuror.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*