La noi e mai bine ca-n Siria…

La noi… la noi nu mai e nici industrie, nici agricultură și nici ”codri verzi de brad”. Mă rog, chiar dacă mai sunt ceva codri netăiați, ei nu ne mai aparțin nouă. Noi avem doar datorii de plătit. Adică 4800 de dolari / cap de locuitor care respiră cu nesaț aerul patriei.

Și asta până acum. Ce-o mai fi de acum încolo, vom vedea. Oricum, e mai bine ca-n Siria. A spus-o recent – și trebuie să-l credem – dar deloc inspirat, ”Marele Licurici”, prin vocea lui Mark H. Gitenstein. Cel venit de pe Potomac, ca ambasador al SUA la București, în locul prea puțin regretatului Nicholas Taubman, un alt ambasador, cu comportament de gauleiter într-o țară supusă. Zisa lui Gitenstein – „Simplul fapt că românii pot protesta fără teama de a fi împuşcaţi e un progres” – e o jignire pentru cei ce demonstrează în stradă, dar și un sprijin public (pe lângă cel tacit) acordat celor care (încă) mai guvernează România așa după cum îi taie capul. Cu alte cuvinte, noi românii, nu putem aspira – și probabil nici nu merităm – la un nivel mai înalt al democrației, mai presus decât cel din Ghana, Botswana, Trinidad Tobago sau Insulele Capului Verde.

Desigur, probabil că merităm aceste aprecieri, având în vedere că în ultimii 20 de ani, am făcut atât de puțin pentru a păstra ceea ce câștigasem pe merit și ceea ce înseamnă cu adevărat conceptul de ”democrație”. Cu o clasă politică incapabilă să înțeleagă care este interesul național, oscilând mereu între Est și Vest, dispusă la orice compromisuri posibile și imposibile, am făcut pași serioși spre o dictatură reală. Care se poate instala oricând. La adăpostul bulanului, scutului, gazelor lacrimogene și gloanțelor de cauciuc, cu amploiații și sinecuriștii din teritoriu, fidelizați prin funcțiile cu care au fost ”căftăniți”, este posibil orice abuz. Sub ”ochii blânzi și umezi” ai celor care se pretind a fi cei mai mari democrați ai lumii. Și care ”exportă” democrație cu multă larghețe, peste tot unde interesele ”Marelui Licurici” sunt în pericol.

Nu-i așa că la noi e mai bine ca în Siria? Puteți, desigur, protesta ”fără teama de a fi împușcați”… ci doar fotografiați. Ei, şi voi acum…Nu vă alarmați! ”Fotografiile de grup” nu sunt nimic altceva decât o ”piedică în calea uitării”…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*