Cu o manipulare mediatică adecvată, a fost pregătit şi s-a desfăşurat Summitul de la Bruxelles, din 8-9 decembrie 2011, unde a fost bifată o nouă etapă din Programul de realizare a Uniunii Statelor Europene, un nou imperiu pe bătrînul continent. Şefii de state şi guverne din Uniunea Europeană au fost la curent cu agenda Summitului şi au primit din timp proiectele documentelor de lucru, preşedinţii şi premierii ţărilor din Uniunea Europeană s-au consultat cu liderii partidelor politice şi au plecat la Bruxelles cu un anumit mandat. Singura excepţie a constituit-o preşedintele României, Traian Băsescu. El i-a anunţat pe cetăţenii români că pleacă la Bruxelles, unde se vor lua decizii importante privind Uniunea Europeană şi zona euro.
Apoi, într-o pauză a lucrărilor, a ţinut o Conferinţă de Presă şi la finalul reuniunii a angajat România şi Poporul Român într-o aventură extrem de periculoasă prin consecinţele sale, care lezează suveranitatea naţională. Conform Constituţiei României, art. 2, alin. 1, „Suveranitatea naţională aparţine Poporului Român“, şi nu preşedintelui Băsescu. În Constituţie, la art. 2, alin. 2, se precizează foarte clar: „Nici un grup şi nici o persoană nu poate exercita suveranitatea în nume propriu“. Aceeaşi Constituţie, la art. 91, precizează care sînt atribuţiile preşedintelui României în domeniul politicii externe. Decizia luată de preşedintele Băsescu şi semnătura pusă pe un act care vizează pierderea parţială a suveranităţii naţionale a României nu au nici o acoperire în Constituţia României. Mai mult, în sondajele de opinie credibilitatea preşedintelui Băsescu s-a prăbuşit la circa șapte la sută.
Tele-Opoziţia parlamentară nu adaugă această faptă a preşedintelui Băsescu pe lista motivelor de suspendare a sa din funcţie. Mai mult, liderii USL (PSD, PNL şi PC) s-au dus la întîlnirea de la Palatul Cotroceni, din 14 decembrie a.c., cu preşedintele Băsescu ca să afle de ce şi cum a încălcat Constituţia României. Preşedinţii PSD, PNL şi PC au pus, totuşi, o condiţie formală: să fie prezent şi premierul Emil Boc. Ei s-au dus la Palatul Cotroceni ca să-i vadă lumea la televizor. Liderii PSD, PNL şi PC nu s-au dus la această întîlnire cu un document pe care să-l semneze şi prin care să se angajeze, împreună cu preşedintele Băsescu. Cu toţii au avut noroc că nu i-au întrebat ziariştii: ce înţeleg prin deficit structural, în care ţări se calculează şi în cîţi ani se implementează? Din păcate, nu au valorificat această nouă întîlnire cu preşedintele în interesul Poporului Român şi al României.
Traian Băsescu a acceptat, la Bruxelles, propunerea Germaniei şi Franţei vizînd un nou tratat interguvernamental cu „cei 17“ din zona euro, la care se vor adăuga încă 6 state membre ale U.E., precum şi suplimentarea banilor F.M.I. cu 200 miliarde euro. Din această sumă, 150 miliarde vor fi plătite de statele din zona euro, iar celelalte de 50 miliarde euro vor fi achitate de celelalte șase state din zona non-euro, inclusiv România. Ca urmare a angajamentului personal al preşedintelui Băsescu, Poporul Român va plăti la F.M.I., în anul 2012, circa 10 miliarde euro din noi împrumuturi de la băncile străine, cu o dobîndă de opt-zece procente, suportată tot de Poporul Român. De altfel, pentru a-i pregăti moral pe români şi spre a le oferi un „cadou“ de Crăciun, în ziua de duminică, 11 decembrie a.c., preşedintele alogen Băsescu (care evită să lucreze sîmbăta, după porunca din neamul său) i-a înştiinţat pe telespectatori, la o Conferinţă de Presă, că în anul 2012 România va trebui să împrumute 16 miliarde euro, din care 13,5 miliarde euro pentru a achita datoriile care sînt „rostogolite“ din anul 2007 încoace, şi 2,5 miliarde euro pentru a acoperi deficitul de 1,9 la sută din P.I.B. În realitate, preşedintele Băsescu, guvernatorul B.N.R., Mugurel Constantin Isărescu, şi premierul Boc ştiu că în anul 2012 vor să împrumute de la băncile străine şi să îndatoreze Poporul Român cu încă 80-100 miliarde euro, din care: 20 miliarde euro credite curente (cîte două miliarde euro în fiecare lună, ca şi în mandatul 2008-2011) pe seama titlurilor de stat; zece miliarde euro contribuţia României la creşterea rezervelor F.M.I.; 23 miliarde euro pentru intervenţiile pe piaţă ale B.N.R. şi menţinerea cursului leu/euro. Sumele estimate riscă să sporească, în condiţiile depăşirii deficitului bugetar şi blocării accesării acelor fonduri europene nerambursabile. În ziua de 14 decembrie 2011, preşedintele Băsescu a declarat că „anul 2012 va fi un an de risc maxim pentru România“, datorită faptului că băncile străine din ţara noastră, care deţin 95 la sută din sistemul bancar, îşi vor retrage capitalurile. În plus, cancelarul Germaniei a declarat în Parlament că actuala criză va dura ani de zile.
Pînă acum, nici un laureat al Premiului Nobel şi nici un candidat la acest titlu nu a avut ideea „genială“ să asigure prosperitatea F.M.I. şi, în acelaşi timp, această bancă să controleze aproape toată Uniunea Europeană prin preluarea unei părţi din suveranitatea naţională a 26 state europene, mai puţin Marea Britanie. Pînă în luna martie 2012, la nivelul UE,va fi pregătit un set de reguli care să fie adoptate de Consiliul European, menite să conducă la realizarea unei uniuni fiscale şi economice. Pentru susţinerea monedei euro, va fi acceptat un deficit bugetar de maximum 0,5 procente. Cu toate că nu a fost primită în zona euro, preşedintele Băsescu s-a angajat personal că ţara noastră se va înscrie voluntar în noile reguli pentru Uniunea Statelor Europene, menite să controleze bugetele naţionale şi să impună amenzi pentru ţările care vor încălca disciplina financiară. La finalul întîlnirilor formale şi succesive avute în ziua de 14 decembrie a.c., preşedintele Băsescu a recunoscut public că este stăpînul vizibil al României şi angajează viitorul Poporului Român după cum i se ordonă. În Constituţiile ţărilor din zona euro şi în cele din zona non-euro, care de bună voie acceptă noile reguli, va trebui să se înscrie obligaţia de a avea bugete excedentare, sau cu un deficit structural de maximum 0,5 procente. România va intra, probabil, în zona euro în anul 2015. Pînă la sfîrşitul anului 2014, România nu este obligată să-şi revizuiască Constituţia. Doar preşedintele Băsescu şi papagalii din PDL insistă pe această falsă prioritate, cu scopul de a frauda masiv alegerile din 2012. După ce preşedintele Băsescu şi actuala Putere (PDL, UNPR, UDMR şi deputaţii minorităţilor etnice) au hotărît să comaseze alegerile locale cu cele parlamentare în noiembrie 2012 şi au angajat răspunderea Guvernului Boc V în Parlament, urmează să anunţe că în aceeaşi zi cu alegerile comasate va avea loc şi Referendumul Naţional pentru revizuirea Constituţiei. Regimul Băsescu va anunţa că, prin această comasare, va face încă o economie la buget de 20 milioane euro. Socoteala de acasă nu se va potrivi cu cea din tîrg.
Cu mult înaintea Summitului de la Bruxelles pe tema deficitelor bugetare, Partidul România Mare a făcut 18 propuneri pentru revizuirea Constituţiei României. Una dintre ele a fost formulată astfel : „Se interzice Guvernului să prezinte în Parlament proiectul de lege a Bugetului de Stat cu deficit bugetar sau să încheie anul calendaristic cu deficit bugetar“. Pentru ca România să poată avea numai Bugete de Stat excedentare şi să-şi poată plăti uriaşele datorii externe de peste 150 miliarde euro, este obligatoriu ca bogăţiile naturale să fie exploatate şi valorificate de români, pentru Poporul Român şi pentru România.
Aceasta este şansa noastră reală, care trebuie înscrisă în revizuirea Constituţiei la art.1, „Statul român“, unde să se adauge alin. 6, cu următorul text: „În România, bogăţiile naturale aparţin Poporului Român, iar exploatarea şi valorificarea lor se fac numai de firme cu capital majoritar românesc şi în Interes Naţional“. Se ştie că Bunul Dumnezeu a lăsat în Grădina Maicii Domnului, în Dacia Edenică şi mai ales în Ardeal, pentru Adevăratul Popor Ales, Poporul Primordial, şi pentru urmaşii lui, numeroase bogăţii naturale, în cantităţi uriaşe. După ce au fost exploatate de mii de ani, după ce au fost jefuite de barbarii mai vechi (de după anul 105) şi mai noi, în România au rămas şi pot fi exploatate de către Poporul Român şi în Interes Naţional numeroase alte bogăţii naturale. Tatăl Ceresc i-a luminat pe liderii Uniunii Europene, care au decis ca fiecare ţară membră să cheltuiască atît cît produce şi, totodată, să ramburseze, pe baza unor programe anuale, datoriile externe. Astfel, va fi depăşită criza datoriilor suverane. Printr-un program rapid de redeschidere a minelor închise în ultimii 22 de ani şi prin deschiderea de noi mine, prin exploatarea noilor zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, prin abrogarea Legii nr. 555/2004 privind privatizarea PETROM şi prin majorarea substanţială a redevenţelor pentru titularii licenţelor de exploatare, se va ajunge la o creştere a veniturilor la Bugetul de Stat cu cel puţin 20 miliarde euro pe an.
Exploatarea şi valorificarea bogăţiilor naturale din România în Interes Naţional va avea numeroase consecinţe favorabile pentru Poporul Român, dintre care menţionăm următoarele: se pot respecta prevederile Constituţiei României referitoare la drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, precum şi la nivelul de trai; se asigură dezvoltarea economică şi socială a României, inclusiv o creştere economică anuală de cel puţin cinci procente; România va avea bugete anuale excedentare, va putea să-şi achite datoriile externe şi să contribuie la salvarea monedei euro; Rezerva de aur a României poate fi mărită de la 103 tone la peste 1 000 tone, iar rezervele monetare de la Banca Naţională pot creşte la peste 100 miliarde euro.
Anual, pot crește cu cel puţin 20 la sută, salariile şi pensiile românilor, pentru a se apropia de nivelul mediu din Uniunea Europeană. Se vor asigura peste două milioane locuri de muncă și se vor întoarce acasă peste un milion de români.
Doar astfel, se pot respecta prevederile legale privind fondurile alocate anual pentru Sănătate, Învăţămînt, Apărare şi Cercetare ştiinţifică, iar peste zece milioane de români vor scapa de sărăcie. Se vor redeschide cele 3 000 de şcoli româneşti, cele 200 spitale şi nu mai trebuie închise 1 300 oficii poştale. Se vor stopa disponibilizările la personalul bugetar şi va fi anulată regula absurdă impusă de F.M.I. privind angajările de personal.
Cel mai important, românii nu vor mai fi umiliţi, chinuiţi, batjocoriţi şi omorîţi cu zile, vor fi create condiţii pentru creşterea demografică a populaţiei şi a speranţei de viaţă a românilor, se va stopa depopularea României şi, în special, a satelor şi a zonei montane.
Nu vor mai continua privatizările frauduloase impuse de asasinii economici şi asasinii politici, va fi oprită jefuirea unei mari părţi din Avuţia Naţională, va fi lichidat analfabetismul, care a ajuns să cuprindă 25-30 la sută copiii cetăţenilor români.
România nu va intra în incapacitate de plată şi nu va fi dependentă de băncile străine.
Cu toate că există aceste avantaje pentru Poporul Român şi se ştia de diktatul de la Bruxelles privind adoptarea de bugete naţionale cu deficit structural de pînă la 0,5 procente, totuşi, în Parlamentul de la Bucureşti, nici Puterea şi nici Opoziţia nu au abordat această soluţie salvatoare privind exploatarea şi valorificarea bogăţiilor naturale în Interes Naţional. La proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul 2012, Opoziţia (PSD, PNL şi PC) a prezentat zece amendamente bune şi necesare, dar care au fost respinse de parlamentarii Puterii. Toate amendamentele se refereau la reducerea veniturilor la Bugetul de Stat şi mai ales la diminuarea unor cheltuieli. Nici un amendament al Opoziţiei nu s-a referit la creşterea substanţială a veniturilor la Bugetul de Stat, prin valorificarea în Interes Naţional a bogăţiilor naturale care aparţin Poporului Român. Din păcate, românii, anesteziaţi de stăpînii străini ai României, deocamdată nu reacţionează prin ieşirea în stradă, la demonstraţii paşnice şi cu lozinci clare. La revizuirea Constituţiei, atît Opoziţia, cît şi Puterea au ocazia să-i convingă pe români ca, prin Referendum Naţional, să impună în Legea fundamentală a ţării ca bogăţiile naturale să fie exploatate şi valorificate numai de firme româneşti, inclusiv cu participarea capitalului străin de pînă la 30 la sută. Numai astfel se poate asigura anual un Buget de Stat excedentar şi Naţiunea Română va fi fericită.
Aceasta trebuie să fie principala temă de dezbatere publică în legătură cu revizuirea Constituţiei.
Lasă un răspuns