Săvârşirea „logicii” dictatoriale

Prin reţinerile şi arestările „portocalii” ale DNA-ului, în special din zona administraţiei locale, Traian Băsescu dă impresia că a scos la înaintare artileria grea. O artilerie reflectată nu atât prin „jucătorii” de la DNA, acest braţ de execuţie al ordinelor cotroceniste, ci prin atitudinea făţisă şi deloc subtilă de impunere a strategemei băsiste după care ar trebui să se deruleze faptele politice de acum înainte.

Suntem în faţa unei demonstraţii de forţă, prin impunerea deciziilor prezidenţiale în jocul politic. În primul rând, la nivelul celui „portocaliu”. Şi nu ar trebui să ne mire. Pentru că, dacă Ion Iliescu, ce dovedeşte că nu este deloc un „pensionar” al echierului politic, a făcut şi desfăcut atâtea formaţiuni de sorginte „fesenistă” (şi pare decis a prinde şi vremea în care vom vorbi şi de „cripto-fesenism”!), formaţiuni cu acronime diferite dar cu esenţă identică, de ce ar trebui ca Traian Băsescu să se limiteze la cele două construcţii de până acum? PD şi PDL. Mai ales că prima a reprezentat oricum o moştenire înhăţată şi oricât s-ar fi străduit să o răsucească pe la colţuri, tot nu va reuşi să se identifice, din punct de vedere al istoriei politice,  integral cu ea.

Traian Băsescu a slobozit dară frâiele executanţilor săi chiar împotriva partidului „de suflet”. Şi este un proces bine calculat, căci, dacă ne uităm la data alegerilor, curăţarea partidului de „baroni” şi acoliţii „băieţilor deştepţi”, va putea oferi electoratului singurul cârlig prin care acesta mai poate fi ademenit spre urna de vot. O urnă pe cale să devină mormântul scheletului politic românesc dacă electoratul nu va fi agăţat, în condiţiile în care încrederea şi fidelitatea sunt valori pierdute de către structura politică românească în actuala ei organizare, prin stârnirea un minim interes.

De aceea, preşedintele a declanşat în PDL o „execuţie” publică imediată, de eliminare a puroiului din puroiul portocaliu, simpla vânătoare de vrăjitoare, practicată de celelalte partide, având neajunsul de a-i transforma adesea pe cei „revocaţi” în victime (a se vede cazurile social-democrate). Doar în acest fel s-ar putea crea un altfel de partid, masa de corupţii din PDL de care avem noi acum habar urmând a fi eliminată pentru a răspunde aşteptărilor electoratului. Este singurul mijloc de a mai stârni interesul acestuia, încercările de „rebrenduire” a formaţiunii (prin schimbarea culorii siglei şi înlocuirea mesajelor seci cu unele cu nuanţe anglo-smechereşti) nereuşind să producă nici măcar o emoţie.

În acest fel, în preajma algerilor, pe eşichierul politicii româneşti se va găsi un partid aparent mai „curat” decât PSD-ul, care nu face decât să se îngroape sub scandalurile interne, ori PNL, marele absent, în termenii reali, ai agitaţiei prelectorale care ar fi trebuit să mistuie acum eşchierul politic prin toate cotloanele lui. Desigur, rămâne întrebare: cine va fi „regele” celor descălecaţi dinPDL? Va merge Traian Băsescu pe linia de destructurare a actualei configuraţii a democrat-liberalilor până la vârf?

În plus, aceste reţineri şi arestări executate de braţul „de forţă” al PDL, DNA, se vor constitui şi într-un pretext al demarării marilor arestări din zona opoziţiei de anul viitor, cu un efect electoral şi mai accentuat.

Aceste „epurări” din PDL nu se fac însă doar pentru refacerea imaginii partidului. Pentru că Traian Băsescu nu urmăreste „sine qua non” curăţarea partidului lui „de suflet”  (de care oricum îi pasă mai puţin decât îi pasă lui Ion Iliescu de PSD!) de elementele toxice. Nu acesta este scopul central, procesul de eliminare a „corupţilor” din partid începând mult prea devreme faţă de aparenta ţintă finală: campania electorală. Într-o cadenţă care, raportată la perioada rămasă până la alegeri, ar duce la epuizarea rapidă a „cărnii de tun” din PDL.

Traian Băsescu mai urmăreşte ceva, eliminarea „cancerului” din partid asigurând şi fundamentele necesare justificării unei acţiuni mult mai mârşave. Reorganizarea administrativ-teritorială prin prin croirea „dovezilor” irefutabile ale necesităţii desfiinţării actualei configuraţii a ţării din cauza putregaiului existent la nivelul primăriilor, consiliilor judeţene etc. Iar direcţia se vede clar: nu cad capete de miniştri, de secretari de stat ori de parlamentari ai PDL-ului. Ci doar „ţintele” din zona locală.

Aici este cheia întregii şarade! Justificarea reorganizării administraţiei locale, cu adaosul de reorganizare teritorială, prin evidenţierea, pentru început, a putregaiului portocaliu. Pe care Traian Băsescu îl ştia în partid, dar pe care l-a protejat până acum tocmai pentru a-şi crea argumentaţia necesară scenariului pe care vrea să-l impună. Iar cum pecinginea portocalie este deja suficient de extinsă pentru a sădi, prin arestări dirijate, lăstarele decribilizării întregii autorităţi locale (şi dacă mai cad şi câteva capete de primari ai opoziţiei cu atât mai bine!), aranjarea faptelor după „logica” dictatorială a lui Traian Băsescu este ca şi împlinită.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*