Limba de stat – o problemă actuală a Regiunii Transnistrene

Printre multiplele probleme cu care se confruntă Republica Moldova, problema lingvistică rămîne a fi una dintre cele mai acute. Cel mai mult problema lingvistică se resimte în regiunea transnistreană, unde pentru diferenţierea cetăţenilor locuitori ai Republicii Moldova şi r.m.n., se mai păstrează pseudo limba moldovenească, care, de fapt, reprezintă limba română scrisă cu grafie chirilică.

Autoproclamarea republicii separatiste, a fost urmată de declararea egalităţii popoarelor băştinaşe şi a celor trei limbi de stat. Din păcate egalitatea popoarelor şi a limbilor a rămas la nivel de declaraţie, în realitate însă, se foloseşte cu precădere limba venetică (cea rusă). Dacă iniţial limba moldovenească era respectată, acum aceasta nu se mai are statutul cuvenit, concepţiile statului despre moldoveni şi limba acestor cetăţeni nu mai sunt voalate.

O atenţie sporită ar trebui acordată şi domeniului învăţămîntului. Elevii de naţionalitate rusă şi ucraineană urmează să-şi aleagă o limbă străină de studii. Cei care aleg limba moldovenească, adesea, n-o mai învaţă, iar nota se pune pentru ochi „frumoşi”. Situaţia este mai gravă pentru cei ce fac studiile în limba moldovenească, deoarece o astfel de limbă nu există, şi, respectiv, lipsesc şi manualele. Statul nu are suficiente resurse pentru aprovizionarea acestor instituţii de învăţămînt la nivel cuvenit.

Personalităţile marcante ale istoriei Republicii Moldova sunt desconsiderate de conducerea separatistă. Personalităţi ca: Ştefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Emil Constantinescu, originar din or. Bender, Vladimir Beşleagă, şi chiar Dumitru Cantemir, considerat de ruşi drept „al său”, sunt ignorate, accentul fiind mutat pe personalităţile marcante ale istoriei, culturii şi politicii Rusiei. Nici un edificiu public din Transnistria nu poartă numele unui om de cultură sau al unui politician moldovean (român) existînd doar câteva străzi mici ce poartă numele personalităţilor de peste Nistru. Or, în cinstea generalilor ruşi se inaugurează edificii altfel încercîndu-se schimbarea istoriei – promovată ca obiect de studii în şcoli şi în instituţii superioare de învăţămînt.

În decursul a 20 de ani după autoproclamarea r.m.n., statului a reuşit să impună limba rusă în toate sferele vieţii, limba moldovenească a fost exclusă forţat, iar vorbitorii acestei limbi, adesea, sunt intimidaţi şi evită utilizarea ei.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*