De la a treia cale la trei cărări – opiniile unui fost membru de partid…

Am evitat să provoc scandaluri publice care să afecteze imaginea şi aşa şifonată a PNŢCD, deşi lucrurile nu au mers şi nu merg în direcţia corectă. Am evitat să condamn public păstrarea în funcţie la nivelul PNŢCD Cluj a unui personaj rămas fără susţinere în rândul membrilor propriului său Birou de Conducere Judeţean. Am evitat să condamn în partid încercarea de lichidare a Departamentului de Comunicare şi Imagine, unul dintre puţinele departamente care au mai rămas funcţionale. Am evitat să critic dezgroparea şi punerea în funcţii de conducere la nivel naţional a groparilor PNŢCD.

S-a ajuns însă la o limită peste care nu pot trece şi peste care nici un ţărănist veritabil nu ar putea să treacă păstrându-şi integritatea morală: negocierile cu PD-L şi cu Traian Băsescu. De când a devenit mai frecventabilă aripa politică a Securităţii (PD-L) decât PCR-ul vopsit (PSD)? De când poate deveni un aliat de încredere o formaţiune politică fascistoidă care a falimentat şi a învrăjbit România?

Nici nu s-a răcit bine trupul ultimului Senior al PNŢCD, că negustorii din templul politicii româneşti au găsit de cuviinţă să-l vândă cu tot cu moaştele luptătorilor pentru democraţie şi demnitate naţională. Nimic mai josnic şi mai trist decât renunţarea la principiile pentru care alţii şi-au dat viaţa şi pe care au fost capabili să le respecte şi în gulagul închisorilor comuniste.

Cum poate sta, oare, o distincţie oferită de MS Regele Mihai I al tuturor românilor, pe un piept umflat de promisiunea unor aburi mucegăiţi ai puterii? Cum se împacă lupta pentru emanciparea naţională cu înhăitarea cu nişte pramatii politice care au adus un nou Ev Mediu în politica românească?

Mă alătur glasurilor care s-au ridicat împotriva blasfemiei politice a mai-noilor gropari ai PNŢCD şi înţeleg să pun la temelia oricăror construcţii politice viitoare bazate pe umanismul creştin, antitotalitare şi democratice, DEMISIA mea din PNŢCD şi, pe cale de consecinţă, din toate funcţiile pe care le mai deţineam în acest partid.

Rămân alături de cei care au luptat pentru o Românie mai bună şi şi-au jertfit tinereţea şi viaţa pentru crezul lor şi viitorul nostru, însă nu pot merge împreună cu cei care calcă alături.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*