A fost 15 octombrie… Pentru mii şi mii de manifestanţi din întreaga lumea, o zi a protestului global. Pentru noi, o zi oarecare. Sau, mai bine spus, o altă zi cu Iri, Moni, Truică şi sechelele trecutului romanţat.
E adevărat, nu ne aşteptam ca această zi să ne aducă o schimbare radicală. Nu ne aşteptam să răsturnăm, într-o clipă, orologiul dramaticei noastre situaţii economice. Nu ne aşteptam ca, alăturaţi strigătului de protest global, să se ivească peste noapte mii de locuri de muncă şi sute de investitori la porţile sărăciei noastre. Dar am fi dat şi noi un mesaj. Acela că nu suntem o masă amorfă care se agită doar la vederea pungii cu pomeni electorale şi a raclelor cu moaşte. O masă care rămâne impasibilă, condamnabil de impasibilă, când peste gâtlejul fragil al neamului se joacă drama generaţiilor următoare.
15 octombrie trebuia să fie şi pentru noi ziua de revoltă împotriva monstruoaselor coaliţii politice şi economice. Prima zi în care „chipurile de lut” să înţeleagă că lucrurile nu mai pot fi manipulate ca până acum. La Bucureşti a fost însă liniste. Inimaginabil de liniste faţă de strigătele de protest care ar fi trebuit să răbufneasacă din piepturile celei mai sacrificate naţiuni a Europei. O naţiune supusă abuziv de către organismele internaţionale unui proces falimentar de cuantificare a noilor trenduri şi măsuri financiar-fiscale.
Macar în această zi ar fi trebuit să fim în stradă. Nu pentru violenţe, ci pentru a transmite şi noi mesajul de protest faţă de deciziile care ne afectează viaţa. Ar fi trebuit să fim în stradă măcar în amintirea feonomenului pe care l-am generat în anii ’90 şi pe care l-am regăsit în acel mesaj „Ocupaţi Wall Street-ul” din America.
Ar fi trebuit să fim în stradă şi din solidaritate. Dacă noi tot nu cuprindem drama pe care o trasăm generaţiilor următoare prin nepăsarea din acest prezent… O solidaritate cu locuitorii celorlate 950 de oraşe ale lumii în care s-a protestat. Oraşe în care, culmea, se trăieste cu mult mai bine decât la noi. Oraşe din ţări ale căror guverne nu au tăiat atât de brutal şi inuman salariile şi pensiile cetăţenilor lor şi nu au desfiinţat spitalele.
Dar, la noi, în vreme ce o lume întreaga manifesta, principalele posturi de ştiri îşi continuau nestingherite programele de intoxicare. Alţii manifestau pentru viitorul lor, inclusiv din perspectiva securităţii alimentare, iar noi ne lăsam manipulaţi cu poveştile reîncălzite ale ceaușeştilor.
De fapt, poate a fost mai bine că nu am protestat… Căci, altminteri, o lume întreagă ne-ar fi văzut, nu cum ne strigăm revolta, ci felul în care executăm, în turmă, dansul pinguinului manelizat.
Acum înţelegem însă de ce au descălecat tocmai aici, cu numai o zi înainte, feţele „ocultei” financiare a lumii. Bucureștiul era capitala cu sansele cele mai mari de a găzdui o astfel de întâlnire. Căci, în oricare alt colţ al lumii, o astfel de întrunire ar fi fost privită ca o sfidare, mai ales că era vorba de întrunire organizată chiar în preajma zilei în care o lume întreagă se solidariza tocmai împotriva jocurilor financiare ale acestei oculte. O întrunire care a oficializat, dincolo de mituri şi speculaţii, scopul acesteia. Şi mai ales rolul pe care vrea să şi-l asume oficial de acum înainte. Căci, prin mesajele pe care le-a dat de la Bucureşti, insinuate ca rostiri ale ultimelor soluţii de salvare financiară a lumii, este evident că se pregăteşte o revizuire a statutului acestei oculte.
A fost aşadar ziua protestului mondial. Noi nu trăim însă în prezent. Noi trăim în trecutul „romanţat” indus de televiziuni şi în prezentul manelizat al divorţurilor de miliardari. Va urma probabail şi ziua revoltei mondiale. Din nou nu vom fi parte, căci pare a fi ratat inclusiv trenul solidarităţii mondiale.
P.S.:
Cei ce au ales să nu iasă în stradă se felicită pesemne pentru opţiunea făcută. Afară era prea frig…. Iar în case poate că tocmai se simţeau primii stropi de căldură. O alegere care îşi va arăta însă colţii inclusiv prin factura căldurii de care s-au bucurat în ziua în care au ales să stea în casă. În acea zi rece în care o lume întreagă a ales să protesteze.
Lasă un răspuns