Cu portocala în verdeaţă democrat populără (ne)mişcătoare

De la „Dreptate şi Adevăr” la „Smart and Right” e cale lungă. Şi nu doar pentru agenţiile de „rebrenduire”. Dar sună bine. Ba, arată şi bine dacă îl tuşezi pe altă culoare. Adică, esti „smart” şi înlături portocaliul mecanic al lui „Să (nu) trăiţi bine!” care dă fiori reci pe spatele tot mai dezgolit al românului şi pui verdele-sparanghel. Nu contează că e verdele ecologist ori cel al partenerilor de guvernare, doar se au ca fraţii, unii fură verdele pădurii, ceilalţi pădurea, nu contează că nu e deloc „right” faţă de alegătorii care te-au ales pentru iluzoriul „Să trăiţi bine!  E folositor. Şi chiar dacă „smart”-ul e adus de şale, de seamănă de verde ce e cu broasca din gâtul aparent amnezicului curier de partid, nu e bai. Se pune o frunză deasupra, se dau copanele broscoiului din gâtul PDL-ului prin tigaia justiţiei şi e gata rebrenduit (politic) tot eşchierul.

Aşadar, important e să fii „smart and right”! Chiar dacă  nu înţelege şi ţaţa mare de la ţară. Care nici nu trebuie să înţeleagă. Ei, şi lui nea Vasile le dai, dacă pe ultimul îl prinzi când iese de la birt e şi mai bine, căci, în loc să-i baţi obrazul, îl omeneşti frăţeşte, le dai, carevasăzică, o pungă. Verde. Nu oranj, că se prinde treaba. Şi le bagi câte ceva acolo, nu prea multe că, dacă esti „smart”, nu faci mare cheltuială. (Chiar de nu e prea corect faţă de ultima speranţă a relansării economice, consumul electoral, că doar mita şi sperţul o să mai strunească consumul pe aici, după ultimele măsuri bancare).

Poţi să le şi scrii mesaje pe pungă. Chiar aşa: „Smart and right”. Nu în traducerea aproximativă, nu în argoul de după blocuri. Că zice alegătorul că îl iei peste picior. Şi vorba aceea, poate se şi întreabă: de fapt, când a fost „inteligent”? Când a numărat banii tot mai puţini la pensie sau la salariu, dar a preferat să facă pe pinguinul? Şi când a fost „de dreapta”? Când oleacă mai târziu i-a dărâmat apa casa dar agentul de mituire electorală nu i-a mai trecut pragul?

Aşa, cu engleza de rebrenduire, împuşti doi iepuri. Îi captezi şi pe tineri, care o să fie mândri de nivelul de competenţe anglolingvistice de la bac, chiar dacă nu au luat bac-ul în asamblu, măcar vor înţelege îndemnurile noului capitalism politic, dar merge şi la bătrâni. Care o să zică: „Uite nenicule, au venit americanii. Ca la Deveselul!”.

Bine, intrând în profunzimea noului slogan, pus înaintea partidului precum viţelul la poarta nouă, de se uită şi seniorii într-o parte, aidoma creatorului de brand, linguşitorul din poalele (electorale) lui „Traian cel mare”, nu poţi să nu te întrebi: Cine e „smart” şi cine e „right”? Că Olec-bolec premierul (care se împlineşte de mândrie cât doi într-unul, dar nu acoperă nici o juma de om la competenţe) nu este de nici un fel. Nici una, nici alta. Nici „smart”, că, dacă era, rămânea mândria satului la coasă şi nu se băga slugă bastardă la Cotroceni, nici „de dreapta” după ce le-a făcut românilor, inclusiv oamenilor de afaceri, în plină economie de p(a)iață.

Sau poate că „smart” e partea ce va fi rămas după procesul de transhumanţă, de marcă şi urologie ideologică, al oranjului mecanic al PDL-ului în verdeaţă democrat populără (ne)mişcătoare. Cea care se vrea a reşapa, nu neapărat cu succes pentru subiecţi, oamenii preşedintelui (dimpreună cu preşedintele oamenilor). Va reşapa şi rebrendui dând de o parte coaja de portocală mucegăită, azvârlind cât colo sâmburii pe post de neghină de corupţii şi, eventual, storcându-i miezul sub mâna fermă a femeii de fier nevăzută dar închipuită de Traian Băsescu. Şi poate că părţii „right”, adică „de drapta”, îi va fi potrivită, prin cleştii forcepsului constituţionalităţii, partea de „Dreptate” din jumătatea liberală a şuşotelilor patriciene de sub indolenţele antonesciene.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*