Despre adevăratele scopuri ale „marilor” companii (4)

–          interviu cu Richard Stein, un cercetător român de excepție la University Princenton –

– Amintindu-mi suspiciunile și nedreptățile din anii în care am profesat ca biolog specialist în cercetare fundamentală, fiind autorul a mai multor lucrări, articole și comunicate pe diferite teme din domeniul igienei mediului, prezentate în cadrul sesiunilor  științifice, dacă în universitățile de prestigiu occidentale, de pildă la celebra Universitate Princenton, unde activați, dacă se procedează ca la noi, așa cum am constatat din interior:  lucrările cercetătorilor sunt semnate, obligatoriu, ca autori principali, de către șefii secțiilor, laboratoarelor sau colectivelor, în covârșitoarea lor majoritate bărbați peste 60-70 de ani, pensionabili și răspensionabili, care nu au nici o contribuție, ba, aș spune, obtrucționând sau favorizând tinerele cercetătoare promovate pe pile și relații…

– Este o întrebare, totuși, sau o provocare? Ați vrut să spuneți foarte multe, și chiar ați spus, dar mai mult insinuând…și m-ați derutat cumva.

– Fiindcă nu am reușit, după lunga mea frază, să finalizez întrebarea despre falsificarea și manipularea mediatică și comercială a rezultatelor studiilor, despre interesele meschine ale șefilor și membrilor comitetelor și comitatelor anume inventate și umflate, ai atâtor foruri instituționale politizate de către șefi venerabili, figuranți, ”elefanți”… Institutului de Sănătate Publică I se spune ”cimitirul elefanților”….Tema era despre denaturarea rezultatelor…     

– Am înțeles, și, ca răspuns, vă informez în continuare despre acest ”fenomen”, de interes, sper eu, pentru publicul larg. Se numește ” incertitudine fabricată”. Un cercetator valoros, care a lucrat mulți ani în domeniul expunerii la agenți de mediu,  a numit această practică perversă “manufactured uncertainty”. Iată ce reprezintă: în momentul în care diferite grupuri de cercetători publică studii care arată că un produs are efecte toxice, multe companii inițiază, imediat un proces sofisticat de contraatac în care, așa cum s-a văzut recent, nici măcar nu este nevoie să arate că nu apar efecte nocive  pe care lumea științifică onestă le sesizează. Să explic mecanismul: este suficient să inducă un asemenea grad de incertitudine în randul consumatorilor, inclusiv al cercetatorilor și medicilor, încât până la urmă, lumea, sufocată de informații contradictorii, chiar nu mai știe și nu mai înțeleage dacă fectele problematizate de un studiu sau altul sunt sau nu adevărate, importante pentru sănătate.

– Vreți să spuneți că este o practică generalizată și în Occident, nu doar noi, de către companii? Că am importat și în acest domeniu ceea ce era mai ”neortodox”, mai…amoral?

– Nu vreau să susțin că toate companiile procedează astfel, sunt și multinaționale cinstite, dar acest fenomen de incertitudine preparată și aruncată pe piață este observat ca practică  extinsă.  Astfel se explică de ce, ca urmare a studiilor inițiate încă din perioada primelor semnale de alarmă  pe tema nocivității fumatului, ale căror rezultate au demonstrate clar că fumatul generează cancer, fiind publicate încă din anii `50 și chiar dinainte, a durat câteva decenii până când forurile decisive de sănătate publică au implementat unele măsuri pe plan mondial. Atunci când au apărut primele rezultate ale unor cercetări care au demonstrat că fumatul produce cancer, și  multe articole deconspiratice scrise  chiar de către medici, cercetători și ziariști  care au lucrat pentru, sau în companii de tutun, furnizând dezvăluiri, s-a încercat cu insistență să se submineze și să se infime rezultatele și valoarea acelor articole și a autorilor.

– Aproape de necrezut, de neacceptat… Totuși, lumea științifică occidentală, din cercetarea instituțională universitară și din cea a companiilor, trebuie să cadă de acord asupra adevărurilor științifice ale lumii moderne. Ce argumente au găsit multinaționalele?

– Argumentele cele mai frecvent vehiculate în aceea perioadă erau de genul  ”studiul este prea mic și este nevoie de altul mult mai extins, pe mult mai multe loturi”… Iar după ce a fost finalizat și un asfel de studiu de proproții, s-a afirmat că ”încă nu este sigur, rezultatele trebuiind sa fie reproduse, probate de alte studii”. Și  după ce au apărut  și acele ”alte” studii, s-a invocat că ”pot să existe și alte cauze ale cancerului, cum ar fi factorii genetici, sau noxe și toxine de la locul de muncă, și că ”nu este sigur că  fumatul a cauzat aparitia cancerului”, sugerandu-se că o cauză majoră ar putea sa fi predispoziția congenitală.  Documentele publicate în urma multor procese intentate companiilor de țigări, demonstrează faptul că unul dintre principalele argumente  pe care fabricanții și comercianții de produse de tutun le foloseau, era, de pildă, falsa pistă potrivit căruia”bolile cardiovasculare nu se pot produce de la fumat, pentru că nu cunoaștem mecanismul”.

– Este un argument care nu este argument… Dacă că nu se cunoaște un aspect din mulțimea  de necunoscute, nu este permis să se nege ceea este dovedit și se cunoaște clar.

– Înțelegeți că un astfel de ”argument”este subțire și incorrect, pentru că ar fi o naivitate să acceptăm principiul potrivit căruia nu ar fi necesar să se cunoască mecanismele la nivel molecular pentru ca o substanță să fie catalogată drept nocivă sau inofensivă. Dimpotrivă, de cele mai multe ori tocmai mecanismele în detaliu ajung să fie dovedite și cunoscute după mai multe decenii de când s-a stabilit clinic și din statistici că o substanță are efecte novice.

Ar însemna ca cercetătorii să se apuce să studieze mecanismele de acțiune ale unor substanțe la întâmplare, fără să  știe dacă au vreun effect. Fără măcar să suspecteze efectul lor toxic, dovedit prin observații încă din  timpuri străvechi. Știu foarte bine, din sistem, că lucrurile nu stau astfel, ar fi antiștiințific. Medicamentele naturiste sau de sinteză, de pildă…

– De pildă talidomida (un hipnotic antiinflamator și imnusuopresiv, n.a.)  se administra în anii `60  pentru diverse simptome la gravide, s-a dovedit a fi un teratogen puternic, mulți copii născându-se cu malformații ale membrelor. E drept, medicamentul a fost retras de pe piață sau restricționat după ce s-a demonstrat că este mutagen, provocând focomelii, cum se numesc malformațiile memebrelor. Mecanismele biomoleculare  prin care acest compus pertubează  semnalizarea intracelulară, au fost publicate abia în martie 2010 în prestigioasa revistă ”Science”, dar chiar și articolul respectiv descrie doar un mecanism parțial. Probabil va dura bune decenii pănă vom înțelege ce se întamplă la nivel celular prin expunere la talidomidă.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*