Fericiţi cei săraci cu duhul!

Aflăm dintr-un studiu realizat de The Gallup că românii sunt printre cei mai nefericiţi locuitori ai planetei. Românii se declară mai nefericiţi decât locuitorii din Filipine şi Djibuti (trebuie neapărat să mă uit pe harta globului) şi cam la fel de (ne)fericiţi ca locuitorii din Vietnam, Uzbekistan, Somalia, Libia (!), Irak (!) sau Bangladesh!
Harta nefericirii este uluitoare, fiindcă ne situează aproape de ţări în care s-au desfăşurat ori se desfăşoară conflicte militare sau de stradă, în care nesiguranţa este maximă. Interesant este şi faptul că nefericirea, în accepţiunea generală, este strâns legată de veniturile realizate de cetăţeni, deci, cum ar veni, împotriva textului cântecului, banii aduc fericirea.
Aşadar, nu are rost să ne mai ascundem după deget, oricât am blama banul (ochiul dracului), îl vrem, îl vânăm, şi ne raportăm fericirea la nivelul câştigului individual. Chiar premierul Emil Boc spunea că nu se consideră nefericit fiindcă el câştigă destul de bine, ceva peste 5.000 de lei, binişor peste media veniturilor cetăţenilor din România. Măcar în această declaraţie, Emil Boc a fost corect, pentru că s-a raportat la cetăţenii ţării pe care o conduce. Am văzut, însă, directori de instituţii, regii sau firme de stat, care se declară nefericiţi, chiar dacă au un salariu mai mare decât Boc, deoarece directori de acelaşi fel, din ţări dezvoltate au salarii mult mai mari decât ei. Ăştia chiar că sunt fioros de nefericiţi. Deci, fericirea vine şi de la referinţa la care te raportezi.
Pe de altă parte, nefericirea românilor, din punctul meu de vedere, are ceva tonic în ea. Zic asta, pentru că sunt de acord cu formula biblică: Fericiţi cei săraci cu duhul! Adică, trebuie să fii inconştient ca să te declari fericit, când o duci mai rău decât cu un an, doi, în urmă, când nu poţi să-ţi plăteşti datoriile, nu poţi să faci economii, nu poţi să-ţi plăteşti cheltuielile cu energia şi întreţinerea, nu poţi să-ţi cumperi medicamentele. Cum să fii fericit într-o ţară care a închis sute de spitale, dar, deşi îţi plăteşti contribuţia de asigurări de sănătate, fiind internat în spital, eşti nevoit să-ţi cumperi singur flacoanele cu ser fiziologic, bandajele, medicamentele!? Cum să fii fericit într-o ţară în care ministrul muncii spune că oamenii bogaţi sunt cei care au un venit de la 800 de lei în sus!? Prin urmare, aceştia nu vor primi subvenţii pentru plata energiei termice, la iarnă. Iar media lunară a cheltuielilor cu încălzirea, pentru un apartament de două camere va fi de peste 400 de lei! Ei, dacă acum suntem nefericiţi, să vedem cum o să fim la iarnă! Formula nefericită „iarna nu-i ca vara” îşi va pierde hazul cu totul.
Ca să nu cădem, totuşi, în extrema cealaltă, a disperării neproductive, să recunoaştem că românii, chiar şi nefericiţi fiind, nu îşi pierd cu totul simţul umorului şi ştiu să facă haz de necaz. Astfel, un amic susţine că procentul nefericiţilor va scădea considerabil după culesul viilor. Posibil, însă euforia va fi de scurtă durată, fiindcă nici prunele, nici strugurii de anul trecut nu au ţinut decât până cel mult la Crăciun. Anul acesta, la Sfântul Ion, deja eram foarte trişti, când am observat că proviziile s-au terminat şi creşterea salariilor a fost minusculă, fiind urmată de tăierea unor sporuri.
În plus, în opinia mea, fericirea poate fi o stare de moment. Momentul în care ai o împlinire, o satisfacţie, o reuşită a ta sau a cuiva care îţi este drag, prieten sau apropiat. După aceea, normal este să te mai şi îngrijorezi. Altfel, un personaj care râde tâmp şi fericit, încontinuu, fiindcă îi plac glumele lui, trece lejer în categoria celor săraci cu duhul.

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*