Interferenţa artelor în cadul Festivalului Internaţional „George Enescu”

Muzica se contopeşte cu artele plastice cu prilejul celei de-a XX-a ediţii a Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu”. Gazduită de Muzeul Naţional de Artă al României, în foaierul şi Rotonda sălii Auditorium, fuziunea artistică poartă denumirea expoziţiei „Interferenţe artistice. Muzica şi plastica românească”.

Gândit cu scopul de a evidenţia relaţia şi influenţele reciproce dintre muzică şi artele plastice, evenimentul dezvăluie un număr de 47 de lucrări de pictură şi grafică aparţinând patrimoniului Muzeului Naţional de Artă al României.

Inspirate din punct de vedere tematic sau compoziţional din domeniul muzical, selecţia tablourilor are menirea de a evidenţia principalele tendinţe din arta românească modernă.

Se reunesc cu această ocazie creaţiile unor artişti celebri precum Theodor Pallady,   Arthur Verona, Iosif Iser, Ion Theodorescu-Sion, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, cât şi ale moderniştilor Lascăr Vorel, Marcel Iancu şi post-moderniştilor Aurel Ciupe, Alexandru Ciucurencu, Octavian Angheluţă şi Corneliu Baba.

Gravitând în jurul tematicii muzicale prin redarea de obiecte şi elemente aparţinând acestui univers, expoziţia cuprinde atât naturi statice cu instrumente şi note muzicale şi personaje folosindu-se de aceste obiecte pentru a genera sunete, cât şi o serie de portrete expresive ale unor personalităţi din domeniul muzical: portretul lui George Enescu realizat de George Tomaziu, portretul Cellei Delavrancea în concert de Theodor Pallady, portretul lui Yehudi Menuhin de  Cik Damadian, sau cel al lui Mihail Jora redat de Jean Al. Steriadi.

Desfășurat în perioada 31 august – 2 octombrie 2011, evenimentul îşi asteaptă vizitatorii pentru a descifra, dincolo de acele trimiteri evidente la tematica muzicală prin obiecte şi personaje, a unor subtilităţii precum relaţia de dependenţă reciprocă dintre muzică şi arta plastică. Specificul muzical: sonoritatea, armonia, disonanţa, acordurile, tempoul sau ritmul sunt metamorfozate de artistii plastici prin elemente precum raportul dintre linii şi culoare, intensitatea contrastelor cromatice sau pete de culoare line sau învolburate, care parcă ne învăluie nu numai simţul văzului ci şi auzul.