Rosia Montana: Aurul Apusenilor

Zona Munţilor Apuseni era cunoscută ca o zonă auriferă cu mult înainte pe vremea tracilor apoi a dacilor care au practicat aici exploatarea aurului din nisipurile aurifere aduse de râuri.

Prima consemnare scrisă despre această zonă este a istoricului grec Herodot ( 484 – 425 i.e.n.) considerat părintele istoriei. Una din localităţile situate în Munţii Apuseni din care s-a extras aur a fost şi Roşia Montană , localitate cunoscută din vremurile vechii Dacii cu denumirea de Alburnus şi atestată documetar în anul 131 imediat după cucerirea unei părţi a Daciei de către romani. În urma cuceririi Daciei din anul 106 romanii au acaparat tezaurul dacic care a fost evaluat la 150 tone de aur şi 1500 tone argint, bogăţiile luate din Dacia, asigurând pentru 123 de zile desfăşurarea serbărilor în întreaga Romă, precum şi cheltuelile cu războiul dus de romani împotriva Parţilor.
Pentru a mări poducţia de aur extras din această zonă romanii au adus mineri specializaţi din Dalmaţia şi Iliria, cari amestecându-se cu populaţia autohtonă „dacă”, au dat nastere unor români cu un carater mai ferm cari în decursul istoriei s-au opus prin forţă nedreptăţilor sociale declanşând în anul 1784 răscoala lui Horea Cloşca şi Crişan, care prin ideile declarate a prefaţat programul Revoluţiei Franceze din 1879 şi apoi realizând sub conducerea lui Avram Iancu prin luptă armată, rezistenţa împotriva asimilării hungariste a românilor, cu ocazia revoluţiei ungare din 1848
Dezvoltarea extragerii de aur, goana după obţinerea acestui metal atât la noi căt şi aiurea nu poate fi explicată prin modul în care acest metal dealungul mileniilor a contribuit la dezvoltarea uneltelor de muncă , aurul fiind utilizat numai pentru confecţionarea podoabelor.

Şi în prezent la nivel mondial aurul este folosit în proporţie de 85 la sută pentru construirea de podoabe şi numai 15 la sută în industria construcţiilor industriale necesare funcţionării şi dezvoltării societăţii omeneşti.
În medie la nivel mondial pentru obţinerea unui gram de aur se prelucrează o tonă de minereu ce conţine acest metal .
Exploatarea Roşia Montană este una din exploatările aurifere existente în zona Munţilor Apuseni unde exploatarea aurului s-a făcut până în anul 1997 când din motive economice exploatarea s-a închis.
Ea fost închisă ca multe activităţi industriale din România postdecembristă.care au fost distruse ca urmare a intereselor companiilor internaţionale cu concursul larg a celor ce s-au căţărat pe treptele puteri în stat beneficind în urma acestor „privatizări” de foloase materiale sub forma de comisioane, la care nici nu au putut visa în detrimentul marii mase de români, adevăraţii proprietari ai acestora, cari rămaşi fără mijloace de subsistenţă au trebuit să ia calea exilului iobăgind prin ţări străine.
Zona Roşia Montană se află cel mai mare zăcământ de aur din Europa continentală, estimat la peste 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
În prezent în totală opoziţie cu atmosfera creată de Academia Română şi diferite organizaţii ecologice lucrările de pregătire a exploatării zăcământului aurifer din această localitate de către societatea Roșia Montană Gold Corporation continuă.
RMGC este o companie înființată în anul 1997, în județul Alba, în care acționari sunt compania minieră de stat Minvest Deva – cu 19.31 la sută, Gabriel Resources – cu 80.46 la sută și alți acționari minoritari – cu 0.23 procente. Proiectul minier de la Roșia Montană este preconizat să se desfășoare pe parcursul a 25 de ani, pe o suprafață de 12 km², timp în care se estimează că vor fi extrase 314 tone de aur și 1480 tone de argint

S-au efectuat lucrările de descărcare arheologică RMGC, începînd din 2002, au fost achiziţionate de companie un număr 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului adică 78 de procente din totalul vizat . Din aceste 794 de gospodării, 143 au fost case nelocuite, 150 de familii au optat pentru strămutare, iar 501 familii au optat pentru relocare Valoarea totală a investiției în achiziția de proprietăți se ridică la peste 71 de milioane de dolari.
Conform estimărilor companiei, proiectul va crea peste 2.300 de locuri de muncă pe timpul fazei de construcție a minei și peste 800 de locuri de muncă permanente după ce proiectul va deveni operațional.
În realizare acestei investiţii se ridică mai multe probleme pentru care vor trebui găsite metode de rezolvare .

Diminuarea pericolului ce-l prezintă extragerea aurrului folosind metoda cenurării metodă folosită în prezent în 80 la sută din exploatările aurifere din lume, tehnologiile alternative (folosirea de polimeri ) fiind scumpe ceea ce ar duce la ineficienţa investiţiei, dar nu prohbitive.
Efectuare unei exploatări raţionale şi nu intensive fără abordarea simultană a tuturor fronturilor de extracţie pentru ca cianura din apele uzate să aibe timp să se descompună sub influenţa radiaţiilor ultraviolete.
Ecologizarea zonelor de extracţie pe măsura epuizării minereului din ele astfel ca zona să se redea circuitului turistic etapizat în perelel cu extracţie miereului aurifer.
Este necesară desecretizarea contractului de concesiune a zonei încheiat de Statul Român cu RMGC întrucât circulă zvonuri că pe lângă aur şi argint în minereul de acolo ar exista şi Wolfram, lucru ce ar duce la schmbarea datelor problemei, acest metal având în prezent o valoare mai mare decât a celor asociate fiind utilizat în tehnologiile de vârf fiind un metal strategic. Grație creşterii valorii aurului pe piaţa internaţională credem că Statul Român ar putea să eficientizeze fără aport valutar străin extracţia acestui metal şi să renunţe la contractul de cesiune cu societatea canadiană Gold Corporation restituindu-i acesteia investiţiile făcute până în prezent.
Lucrările din zonă ar fi benefice pentru locuitorii zonei cari în prezent nu au nici o sursă de venit şi care în timpul exploatării ar pute să se profileze pe agroturism asigurând o dezvoltare durabilă a zonei.
Deşi stau pe o bogăţie enormă locuitorii acestei zone sunt săraci la limita supravieţuirii fapt pentru care este imperios necesar găsirii soluţiei de industrializare a cestor locuri astfel ca locuitorii ei „să nu cerşească din poart-n poartă”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*