După episcopul securist Laszlo Tokes, acum și autorul stemei revizioniste maghiare a comunei Ilieni a fost decorat de către președintele României? Urmează decorarea lui Csibi Barna?

Autorul stemelor naționalist-separatiste maghiare ale comunei Ilieni, județului Covasna și municipiului Sfântu Gheorghe, precum și a numeroase altor însemne heralice ale unor localități din județele Covasna și Harghita), graficianul heraldist Attila Istvan Szekeres, a fost decorat în luna mai anul acesta de președintele Traian Băsescu cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de cavaler. Szekeres a fost decorat prin Decretul nr. 512/2011, informația apărând pe blogul personal al graficianului, nu și în mod oficial pe pagina de internet a Administrației Prezidențiale.

Graficianul Attila Szekeres este membru al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, fiind sustinut puternic de catre filomaghiarul Tudor Radu Tiron, reprezentant al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române în cadrul Comisiei Judetene de Heraldică Covasna, cea care a aprobat stema revizionistă a comunei Ilieni (alaturi de multe alte steme revizioniste maghiare ale localităților din Covasna și Harghita).

Astfel, după episcopul securist Laszlo Tokes, un alt mare antiroman este decorat de președintele Traian Băsescu pentru acțiunile sale antiromanesti, fiind evident că, în acet ritm, locatarul de la Cotroceni nu se va lăsa până cand nu îi va decora și pe Csibi Barna, Tamas Sandor sau Antal Arpad.

Iată în continuare câteva mostre din opera graficianului heraldist Attila Istvan Szekeres:

Stema comunei Ilieni. A fost promulgată prin HG nr. 402 din 21 aprilie 2010 (publicată în MO nr. 306 din 11 mai 2010) și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, în al cărui câmp albastru se află o bornă de hotar, de argint, deasupra căreia sunt două săbii încrucişate, de argint, cu mânerul şi garda de aur. Săbiile sunt flancate în dreapta de un soare, iar în stânga de o semilună figurată, crescătoare, de argint. Borna de hotar este înconjurată de trei stele având câte șase raze, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Un desen a cărui semnificație revizionist provocatoare o găsim în borna de hotar (care arată că localitatea se află la graniţa dintre ținutul Secuiesc şi Ţara Bârsei), soarele şi semiluna, simbolizând aşezarea comunei către partea secuiască, și săbiile încrucişate care „arată că locuitorii zonei au folosit toate modalităţile de a-şi păstra bunurile şi obiceiurile”. Cele trei stele simbolizează numărul de sate componente ale comunei. Coroana murală cu un turn crenelat arată rangul de comună al unităţii administrativ-teritoriale.
Stema judetului Covasna (HG nr. 925 din 7 august 2007, MO nr. 567 din 17 august 2007) se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, având câmpul albastru, în care un braţ drept armat ţine o spadă de argint, cu mânerul şi garda de aur, plasată în bară, care străpunge o inimă roşie. În partea superioară, în dreapta, se află un soare figurat, de aur, iar în stânga o semilună crescătoare, de argint, înconjurată de trei stele de aur, cu câte şase raze.
Aceasta reprezintă vechea stemă a scaunului, ulterior judeţului Trei Scaune, pe teritoriul căuia s-a format judeţul Covasna. Stema a fost adoptată şi de autorităţile române în anul 1928. Braţul armat şi sabia amintesc de vitejia locuitorilor în luptele de apărare. Inima semnifică bunătatea sufletească a localnicilor. Soarele şi semiluna sunt simboluri specifice zonei, iar cele trei stele fac referire la cele trei scaune din care s-a format judeţul. Smalţurile stemei reprezintă toate comunităţile din judeţ.
Stema municipiului Sfantu Gheorghe (HG nr. 510 din 30 mai 2007, MO nr. 386 din 7 iunie 2007) se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, în al cărui câmp albastru, pe 3 coline verzi, se află un zid de cetate crenelat, cu două turnuri crenelate, de aur, întrerupt în mijloc de o turlă de biserică de culoare albă, cu poarta neagră, având gratiile de argint, ridicate. Deasupra turnului din dreapta se află un soare de aur, figurat, iar deasupra celui din stânga, o semilună de argint, crescătoare, strălucind. Colina din mijloc mai înaltă este încărcată cu o efigie, reprezentând scena învingerii balaurului de către Sf. Gheorghe, redat negru pe aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri crenelate.
Turla bisericii este singurul monument medieval al localităţii. Cetatea semnifică faptul că localitatea a avut rang de oraş medieval. Soarele simbolizează curajul şi demnitatea, iar luna, puritatea morală a localnicilor. Efigia, reprezentând scena învingerii balaurului de către cavalerul Sfântu Gheorghe, redat negru pe aur, face trimitere la denumirea localităţii. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu-reşedinţă de judeţ.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*