– interviu cu Richard Stein, un cercetător român de excepție de la University Princenton –
Doctorul Richard Stein este din Satu Mare, are 39 de ani. Lucrează la Universitatea Princenton, New Jersey. A absolvit medicina generală la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca în 1996. Postuniversitar a urmat Universitatea din Alabama, Birmingam, promoția 2005, studiind și obținând doctoratul în biochimie și genetică moleculară. Este autorul remarcabil al unor valoroase studii, lucrări și articole.
– Bun găsit!, domnule Richard. Așteptam cu bucurie și prietenie acest prilej…
– Eu vă mulțumesc. Am început să mă implic în ultima vreme și în jurnalistică, deși domeniul meu este atât de diferit… Cum știți, am facut medicină și după aceea cercetare fundamentală. mă pasionează tot mai mult expunerea la substanțe chimice cum sunt insecticidele și expunerea la radiații a alimentelor, efectele acestora la nivel celular și, ca să vedeți legătura cu mass media, modul în care marile companii ascund efectele adverse ale acestora pentru a nu le fi afecte profiturile și reputația.
– Sunteți un interlocutor comfortabil, nu trebuie să formulez prea multe întrebări, aveți foarte multe de spus. Vă asigur că în ziarul nostru și ulterior în televiziunea pe o vom activa vă veți găsi un loc special pentru un domeniu atât de interesant, de necesar dar și… scandalos, incomod pentru multinaționale, pentru procesatori în general. Cred că sunteți la curent cu faptul că în România, cu excepția reputatului și onestului Profesor Gheorghe Mencinicopschi, directorul știintific al Institutului de Cercetări Alimentare, nu există voci care să dea publicității detalii despre rețetele cu ingrediente, aditivi și fel și fel de „E”-uri cu efecte nocive asupra organismelor.
– Știu, sunt la curent, urmăresc…Dar să știți că cercetătorii și specialiștiinu nu tac din lașitate, din teamă, ci pentru că sunt interese mari și tăcerea lor se cumpără cu mari sume și favoruri. Nu doar în România, vă asigur. Companiile, în lăcomia lor nebună după mari profituri nu se zgârcesc atunci când este vorba de comisioane pentru autorități, autorizații și promovarea produselor chiar prin vocea celor mai importanți specialiști, pentru credibilitate…
– Chiar vroiam să vă spun că nu sunt doar jurnalist, ci și un biolog specialist. Mai mulți ani am făcut cercetare fundamentală la Institutul de Sănătate Publică din București, în domeniul pesticidelor, insecticidelor. Șeful meu a fost Dr.Klaus Fabritiu, omul cu avizele sanitare pentru otrăvuri…
– Mă bucur că aveți și această pregătire și experiență, înseamnă că veți înțelege mai bine informațiile. Despre Dr. Fabritius am citit, era un expert corupt, el este omul care a semnat cu ochii închiși avizul pentru utilizarea în România a pesticidului Initium, a avizat practic un experiment de genocid asupra populației, un gest criminal. Vă voi da multe detalii în legătură cu acest produs al companiei BASF, netestat decât în condiții superficiale de laborator.
– Cu o rugăminte: să nu folosiți prea mulți termeni tehnici, încât informațiile pe care le furnizați să fie accesibile cititorilor noștri lipsiți de o cultură medicală, științifică. Și încă o rugăminte: pentru subiectul „Initium” v-aș ruga să îmi acordați un prilej aparte pentru un interviu, subiectul fiind atât de complex, de important, de scandalos. Cu atât mai mult cu cât personajul principal este fostul meu șef despre care, sincer vă spun, am avut mereu îndoieli privindu-i deontologia, corectitudinea. Nu mi-ați răspuns dacă v-ar surâde o colaborare cu ziarul și în curând cu Națiunea TV?
– Multumesc mult. Chiar m-ar încânta. Vă și spuneam la începutul interviului faptul că intenționez să mă apropii de mass media, să dau publicității rezultatetele cercetătorilor mele. În ultimul timp am scris tot mai mult pentru cărți și enciclopedii destinate publicului larg, pentru că majoritatea oamenilor nu au acces la reviste de specialitate și nici nu au noțiunile necesare pentru a accesa articole complexe. Necunoașterea și lipsa informațiilor sunt, bineînțeles, exploatate la maximum de către marile companii. Peste cateva luni finalizez un studiu important și voi publica un articol despre expuneri la agenți de mediu, în general, dar și despre ceea ce un coleg al meu numește „manufactured uncertainty”, ceea ce s-ar traduce prin aceea că nici nu mai este nevoie ca o companie să își apere produsul și să susțină că efectele nocive nu apar. Este suficient doar să „fabrice” anumite dubii și suspiciuni pentru ca lumea bulversată să nu mai știe ce sa creadă și care este adevărul.
– O politică perfidă, diabolică. Tot ei fac praf și ceață… Mai pe românește, mnipulare…
– Așa este, manipulare. Am scris anul trecut un articol despre efectul radiațiilor emise de telefoanele celulare. A fost publicat de „London Free Press”. Eram revoltat: după ce se publicase un articol de epidemiologie despre legătura dintre celulare și cancer, companiile au dat disperate comunicate de presă în care declarau că cei care sunt „heavy users”, adică utilizatori mari, timp exagerat, au risc mai mare de cancer. Dar oamenii nu au de unde să știe că „heavy user” înseamnă de fapt 26 de minute pe zi la celular. Și asta era acum 6-7 ani când a fost efectuat studiul cu generația de aparate mult mai slabe. Intervalul de timp până la publicarea studiului a fost marcat de certuri între diverșii autori care nu știau cum este mai bine să prezinte datele, pentru a nu alarma cititorii.
– Foarte interesant, așadar acesta este adevărul despre nocivitatea mobilelor…
– Dacă ați știi câte alte mari adevăruri se ascund sau deformate…Am lucrat cu mai mulți cercetatori la un proiect care s-a finalizat cu declararea de către OMS, acum circa două luni, a radiațiilor neionizante ca fiind potențial carcinogene. Bănuiesc că sunteți la curent, companiile au sărit ca arse cu declarații susținând că intră în aceeași categorie cu muraturile. Ați auzit bine. De fapt, „murăturile”, în clasificarea OMS, se referă la unele țări din Asia, unde, din cauza climei, aproape tot timpul anului se consumă abuziv legume murate cu foarte multă sare și oțet, în concentrații care, dupa câțiva ani, pot leza mucoasa gastrică. Așadar, „murături” pe lista agenților potențial carcinogeni se referă mai mult la stilul de viata, nu la borcanul din cămară, dar companiile de telefoane celulare din nou au reușit să transmită informații false, să îi convingă pe utilizatori că radiatiile de la celulare sunt ca și inofesnsive, intrînd în aceeași categorie cu murăturile.
– Nu mi-am imaginat la câtă perfidie s-a ajuns, asta este manipulare colectivă, mondială.
– Una dintre ideile pe care doresc mult să o mediatizez este faptul că pentru toți aditivii, inclusiv cei alimentari, efectele de sănătate se cercetează separat și se stabilesc izolat pe câte o substanță diferită. E nevoie de o schimbare majoră de mentalitate și abordare, pentru că în realitate suntem expuși simultan la mai multe substanțe chimice care pot interacționa, nu la câte o substanță pe rând, iar efectele asupra organismului pot fi cumulative, mai puternice sau diferite decât în cazul unui test cu o singură substanță. Acest aspect este cunoscut dar este prea comod să se ia masuri. Nu se dorește sau așa se poruncește… Una dintre cele mai de actualitate și importante dezbateri în societatea modernă este cea legată de impactul asupra sănătații provocat de tehnologiile fără fir. Se pare că nici un alt subiect nu a polarizat societatea atât de mult în istoria recentă, cu excepţia tutunului…
– Am citit recent despre presupusele efecte similare telefoniei celulare în cazul tehnologiei fără fir. Îmi imaginez că ni se ascund multe adevăruri și în acest domeniu.
– Mi-a apărut săptămâna trecută un articol important pentru sănătatea publică, dar important și pentru mine, deoarece este din domeniul meu de bază: bolile infecțioase. Se referă la faptul că un mic procent de indivizi din orice populație contribuie decisiv la majoritatea evenimentelor de transmitere a agentului patogen. Am detaliat, de asemenea, cum se pot lua măsuri pentru a preveni aceste evenimente de contaminare în cazul unor epidemii și pandemii naturale sau intenționate. Concept nu îmi aparține, este mai vechi, dar cred că este o premieră faptul că am descris mai mulți factori de risc care pot să mărească șansele unei persoane de a fi infectată sau de a transmite infecția. Studiul pune accent asupra faptului că există o variabilitate inter-indivizi destul de mare când este vorba de expunerea la același agent de mediu, în cazul de față biologic, microbiologic, dar este valabil si pentru expuneri la agenti chimici.
Lasă un răspuns