Nu e rău să aflăm şi noi, neînregimentaţii în partidele de azi,.de mâine şi de…pomină ale României postdecembriste, o ţară balcanică parcă trasă, adusă şi mai pe luciul Dâmboviţei cea clară, lărgită şi betonată de către ne-mai-pomenitul (în ultima vreme, nici de bine, nici de rău), genialul şi mult iubitul Ceauşescu, care cu care se ia din parcare… Luciu pe care, onor luminatul, curatul şi, de ceva vreme, tulburatul (de OTV…) Sorin Oprescu, vrea să îl înverzească, montând pontoane cu lalele, zorele, viorele şi sorinele(!), un fel de maluri care să prelungească malurile şi să-i vânzolească valurile , vânturile şi aerele (mediatice), aşa cum visează şi vizează să toarne pe acoperişurile bloacelor (!) ceauşiste covoare şi preşuri de pământ cu flori şi iarbă, proiecte cu adevărat istorice de amenajare a unor mici mari suprafeţe cu vegetaţie ridicolă, nearboricolă, în locul hecterlor de parcuri şi spaţii verzi prăduite de către unii, de către alţii, fără concursul primarilor, haiducilor, muşchetarilor…
Şi, fiindcă, iată, am alunecat precum o gulie portocalie (cum mă colorează unii, alţiii…) în mâlul promisiunilor opresciene foarte aeriene şi neariene(!) într-o temă ecologică pe proiecte fără logică, dar pe sume exorbitante, hai să vorbim mai bine despre cine cu cine mai fuzionează şi cine pe cine mai penetrează până fisionează, pornind de la o logică demagogică: lui Victor Ponta (şi faunei pesediste) orice fuziune și fisiune îi vine de minune. De pildă, înmugurirea, împăunarea(!) şi împreunarea Partidului Ecologist Român, verde ca varza roşie, cu Partidul Verde, verde ca lămâia stoarsă (de Remus Cernea care, deşi s-a lăudat că a demisionat din PV, după lamentabilul eşec în cotrocezidenţiale şi atentatul de a confisca Partidul Verzilor, anul trecut, şi de a-l pune pe tavă barmanilor, făcătorilor de cokctailuri politice, Viorel Hrebenciuc, Cosmin Guşă, Sorin Roşca Stănescu şi alte leguminoase, a fost de fapt rejectat de conducerea formaţiunii cu un şut în fund, unde îi place mai mult…).
Reflex mă duce gândul înapoi, la vremurile feseniste răsăritene apuse (!), de la care toate ni se trag, când păreau că nu se adună dar se amestecă MERe cu PERe în CePeUNe, în grădină lui Ion, grădină în care nici verzele nu dorm: luaseră fiinţă cu mare pompă mişcarea cologistă şi partidul ecologist care se certau ca raţele măcăind pentru a se face auzite şi răsplătite de către răţoiul Iliescu… La alegerile din `96 s-au separat, chipurile, fiecare în altă baltă, meriştii la verzele roşii, periştii la verzele convenţiei…După care, jucându-şi rolul istoric, s-au dat la fund, expresie care nu are legătură cu autounsul lider al Mişcării Verzilor mai sus pomenit, care, după ce a văzut cât de penibil a fost cu Partidul Albă-ca-Zapata(!), prebotezat în băşcălie de către flaşneta portocalie Sebastian Lăzăroiu, a trebuit să îşi inventeze, totuşi, o formaţiune ecologistică de echilibristică şi mimetistică(!) bazându-se pe aceiaşi naivi nevoiaşi de pe reţeaua facebook unde cerşeşte activ donaţii în contul personal, invocând cu nesimţire că şi Obama, în campanie, a primit donaţii de cinci milioane de dolari pe net…
Dar iar mă abat de la tema majoră a minorului, a „cârlanului” Victoraş Ponta: bucuria lui copilărească, de partid, desigur, pentru fuziunea istorică a „forţelor verzi-ecologiste ale Partidului Verde”, care se dă membru crud cu sevă al Verzilor Europeni, deşi nu există decât scriptic, cu Partidul Ecologist Român care este foarte eliptic de la patrusopt încoace. Ceremonia, masa şi dansul au avut loc în bloc la ţară(!), la Muzeul Satului, unde preşedintele executiv PV cu nume predestinat florei, comicul MUGUR Mihăescu şi preşedintele executiv al PER, cu nume predestinat faunei, Răzvan Ioan PĂUNescu au semnat mariajul sub privirile păsăretului şi muguretului din sat, dar şi ale ochilor şi urechilor trimise de către Victoraş, copilaş mai de oraş, drept organe delegate să asiste la eveniment şi să-i dea de ştire, pentru ca, la rândul lui, să dea grabnic de ştire că s-au cununat robii lui nentu Iliescu, verzii cât de cât demni de luat în cărţi, de bună voie şi nesiliţi de el, de ei, direct, ci…discret şi le doreşte casă de piatră. Cică se mizeazăă pe cinci la sută la blat, în alegerile ce va să vină şi să ne ţină…
Motiv pentru care preşedintele PSD, Victor Ponta s-a ţinut de poantă şi a transmis un mesaj cu masaj de susţinere a fuziunii dintre cei doi sateliţi artificiali ai ecologismului, lăudând şi udând cu vorbe mieroase cele două ierboase şi noua structură gen murătură bună de gură, subliind şi boldând (!) poziţia acesteia de respingere a proiectului Pătlăgica Roşie Montană în varianta ofilită: „Unirea forţelor Partidului Ecologist Român şi Partidului Verde mi-a atras atenţia ca un gest de normalitate democratică (pricepeţi poanta, e democratic să se…aia ăla cu ăla, cine vrea cu cine-o putea…). Doresc să vă felicit pentru acest succes, care este cu atât mai important cu cât este mare nevoie de reprezentare politică şi de unitate în această zonă a mesajului verde, ecologist. Faptul că v-aţi adaptat la realitatea românească şi aţi luat decizia de a va reuni în jurul aceloraşi idei înseamnă şansa de a avea o voce mai răsunătoare decât până acum. Iar societatea noastră are nevoie de astfel de semnale…” pupă Ponta poala popii…
Lasă un răspuns