De multă vreme se vorbește de un mare pericol ce ne paște pe toți cei din România și nu numai. Se face referire la anumite planuri secrete ale unor organizații mondiale suprastatale, care ar urmări reducerea populației globului prin introducerea în alimente a unor substanțe chimice, care să producă diferite boli celor ce le consumă, să scadă natalitatea și multe alte nenorociri de acest gen. Se vorbește că în câțiva ani populația globului va scădea din această cauză cu aproximativ trei miliarde de oameni. Codex alimentarius nu ar fi altceva decât lista neagră cu produsele alimentare menite să producă populației tot felul de boli și moarte!
Ca cetățean al țării mele, ca părinte de copii și ca preot, nu pot să rămân indiferent la aceste informații alarmiste, care circulă în voie. Întrebarea care mi-o pun eu și majoritatea celor ce află de aceste știri vine de la sine: sunt ele adevărate? Dacă sunt adevărate, autoritățile noastre și ale celorlalte țări nu au nimic de spus? Ca om și ca cetățean am dreptul natural la viață, am dreptul să fiu protejat de autoritățile statului. Noi nu suntem în stare de sălbăticie, ci trăim într-un stat organizat, un stat de drept, un stat civilizat, care dispune de instituții abilitate să ia atitudine față de aceste informații. Dacă nu sunt adevărate, autoritățile au datoria legală ca să interzică difuzarea lor pe orice canale. Nu are dreptul nici un mijloc de informație, indiferent care ar fi el, ca, din dorința de a-și face publicitate, să transmită asemenea știri, care să producă panică în populație. Avem noi destule probleme, destule greutăți și destule necazuri cu care ne luptăm în fiecare zi. De ce trebuie să suportăm niște știri false, care să ne complice viața și să ne înmulțească temerile? Avem libertate de expresie și drept la informație, dar nimeni n-are dreptul să abuzeze de această libertate.
Și, totuși, dacă aceste știri sunt adevărate, cu ce drept acționează acele organizații suprastatale asupra populației lumii? Dacă dai o palmă unui semen al tău, ești cercetat, judecat și chiar condamnat. Mi se pare normal! Dacă otrăvești însă milioane de oameni nevinovați nu te trage nimeni la răspundere? Auzim tot mai des de decese în jurul nostru datorate cancerului și altor boli incurabile, auzim de tot mai mulți copii care se nasc cu malformații. Aproape că nimeni nu poate afirma cu certitudine că este perfect sănătos. Și nici nu este de mirare. Intrați într-un magazin alimentar și uitați-vă pe etichetele produselor. La cel mai banal aliment veți vedea câteva ,,E”-uri, câteva substanțe care-i dau acelui aliment gust, miros, care-l conservă, care-i fac pe consumatori să devină dependenți de acel produs și să-l cumpere și a doua și a treia oară. Fructele și legumele din România aproape au dispărut de pe piață. Ne-au invadat piețele fructele și legumele aduse de peste mări și oceane, de la mii de kilometri. Au aspect frumos, dar nu au gust. Eu însumi eram cândva mare mâncăcios de mere. Azi le cumpăr din piață, dar nu-mi plac, nu mai au gustul de mere propriu-zise. Culmea, vaca nu le mănâncă! A auzit ea, oare, de Codex alimentarius, adică de acea listă neagră cu alimente care produc boli și moarte?
Merg pe stradă și privesc fețele oamenilor. Sunt fețe ofilite, pământii ori galbene, îmbătrânite înainte de vreme. Rareori văd câte un obraz rumen, o față plesind de sănătate. Nu mai vorbesc de tristețea, ce se citește pe aceste fețe!
Avem nevoie din partea autorităților statului nostru să-și exprime poziția față de aceste informații alarmiste, de restabilirea adevărului. Avem nevoie de hrană nepoluată, neotrăvită. Nu mai știi ce să mănânci, ca să te ferești de aceste otrăvuri ale vremurilor noastre. Dumneavoastră cei de la țară vă numărați încă printre puținii fericiți ai acestei lumi. Aveți posibilitatea să vă cultivați grădinile și pământul Dumneavoastră, aveți posibilitatea să evitați îngrășămintele chimice, ierbicidele și pesticidele, aveți posibilitatea să mâncați produse lactate nepoluate de la animalele Dumneavoastră, fructe din pomii Dumneavoastră. De dragul vieții, al copiilor și nepoților Dumneavoastră, nu pregetați să folosiți această șansă, pe care, din păcate, cei din orașe nu o mai au! Lupta pentru supraviețuire a îmbrăcat o nouă formă: nu e suficient să ai ce să mănânci, e nevoie să știi ce să mănânci.
Lasă un răspuns