Statul, biserica și credința – repere în viziunea unui veteran de război

Invitația făcută de președintele României Sfantului Parinte Papa Benedict al XVI-lea de a vizita România este o invitație istorică. Și totuși, s-au găsit voci potrivnice, care îl acuză pe președinte că a făcut acestă invitație fără acceptul prealabil al BOR. Dar oare, este firesc? Este președintele carecumva subordonat BOR? Biserica este a credincioșilor, nu a ierarhilor. Ierahii sunt slujitori ai credincioșilor. Credincioșii constituie națiunea condusă de președinte. Or, de când șeful statului trebuie să aibă acceptul ierarhilor în acțiuni majore!?

Invitarea Sf. Parinte Papa Benedict al XVI-le în România poate fi privită ca o apreciere pentru ajutorul dat de Biserica Catolica românilor ortodocsi aflați la muncă în Italia, Spania etc. În plus, vizita SF. Părinte în România trebuie să fie un început, o recunoaștere față de Roma. Vaticanul timp de trei secole (1698-1700) a ajutat românii ardeleni, spiritual, material si intelecual. BRU-Blajul, „NU” BOR, a ridicat România la rang  de „Națiune”.
Daca nu era Blajul Greco-Catolic, românii nu aveau scoli în care să învețe limba română. În bisericile ortodoxe Sf. Liturghie se făcea în limba greacă sau chirilică, grai străin românilor. În anul 1793, Blajul avea peste 350 de școli parohiale.

Fără ajutorul Romei dat românilor prin Blaj, românii nu aveau Adunarea de pe Câmpia Libertății, de unde s-a inspirat Cuza, Kogalniceau și alți patrioți din regat să facă Unirea Țărilor Românești în 1859, să secularizeze cele 600 de moșii mânăștirești, pământ cu care au împroprietărit țăranii robi.

Dacă nu era Adunarea de pe Câmpia Libertății din Blaj, România nu-l avea poate pe regele catolic Carol I, care să aducă românilor Independența de la 1877, să modernizeze Bucureștiul, să industrializeze Principatele. Dacă nu era Blajul greco-catolic nu era Adunarea de la Alba-Iulia unde Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a citit Actul Unirii Transilvaniei cu Regatul României la 1 Decembrie (1918), Ferdinand și Regina Maria nu se încoronau la Alba-Iulia, Regii României Mari.

Vaticanul, Papii, le-au dat romanilor Biserica Greco-Catolica? Cum este posibil ca BOR, sfidand istoria si legile unui stat de drept, sa darame bisericile greco-catolice, sa cladeasca biserici ortodoxe peste acestea, biserici in care s-a plamadit, educat si intarit dragostea de neam si de tara?  Bisericile greco-catolice au fost ridicate de enoriasi nu de Imperiul Austro-Ungar, in consecinta, bisericile unitilor greco-catolici sunt proprietate privata, sunt proprietatea de Drept a credinciosilor greco-catolici, indirect proprietate a Vaticanului.
În semn de recunoștință pentru episcopii greco-catolici și intelectualii ucisi de comuniști, Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea ar fi trebuit să i se permită să viziteze Blajul, să binecuvanteze mormintele episcopilor și al primului cardinal roman Iului Hossu, ținut ostatic la Mânăstirea Căldărușani. Ostatec în Țara lui. BOR nu a permis acest lucru și a greșit, căci Papa Ioan Paul al II-lea, aflat în vizită în Ucraina, popor de neam slav a fost condus cu toate onorurile de președinte, guvern și Duna la Catedrala greco-catolica din Livov, unde s-au rugat împreună pentru victimele comunismului.

Președenția, Guvernul, Camera Deputaților, Senatul și Justiția să nu uite că Vaticanul are un cuvânt hotărâtor, chiar dacă „nevăzut”, în treburile politice ale Europei și ale lumii.

Deși în Constituția UE nu există nici un paragraf referitor la „Europa creștină” , guvernele și politicienii europeni, fie catolici, luterani, calviniști, anglicani, reformați, neo-protestaniți, cu toții sunt profund creștini. Serbează Crăciunul și Paștele cu Liturhgii și cu muzica de Bach, Beethoven, cântece care înalță sufletul și civilizează lumea.

Câtă influență a avut Vaticanul în treburile românilor și în treburile Europei vedem din cele ce urmeaza:

Papa Pius X-lea a primit la 23 Ianuarie 1912 (…) pe Episcopul Vasile Hossu, greco-catolic al Blajului care „îl încredințează pe Sfântul Părinte de toată viclenia stăpânilor de la Budapesta și Viena referitor la înființarea unei episcopii paralele, greco-catolice maghiare la Hajdudorogh cu scopul să maghiarizeze  pe românii din Ungaria (…) la care Papa a raăspuns: „…. Dar nu fiți mâhniți! Nu piere o nație în câțiva ani. Mai ales nu una care a dat dovadă de vigoare și vitalitate, cum e nația voastră. Am cunoscut atâția elevi români, care mi-au lăsat impresii neuitate. Silințele voastre, unite cu cele ale altor neamuri, încătușate de tirani, vor face să dispară anacronismul austro-ungar de pe harta Europei și cei robiți să ajungă la libertate și unire cu frații lor de un sânge. Ce se întemeiază pe violență și silnicie nu poate dăinui. Noi simțim nu numai cum fierbe, ci și cum crapă oala putredă”.

După șase ani în 1918 oala putredă a crăpat. Frații români de sânge latin s-au unit. Frația a durat până în anul 1945, când făcătorii de bine, Vaticanul și Biserica greco-catolica au căzut pradă urii românilor ortodocși greco-slavoni.

Refaceți dară legătura spirituală cu Occidentul. Puneți în drepturi BRU, Blajul. Luați în considerație cele spuse de Octavian Goga: „Blajul nu este un cimitir al trecutului. Ci, Altarul Viitorului.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*