Manifestând o vădită preocupare pentru opera lui Leonardo da Vinci, graficianul Ioan Cuciurcă ne propune incitante cicluri tematice. „Reliefuri”, „Torsuri masculine”, ink-printuri „Trup şi culoare” şi „Cu gândul la Leonardo”, toate se reunesc în cadrul expozitiei Opus-Flash gazduită de Galeria Simeza, dezvăluind o îmbinare paradoxală și sinergică a desenului cu arta fotografică, a tradiţionalului cu interpretarea digitală
Pornind de la studii de desen în creion cu piramide şi suprafete simetrice, ce exprimă precizie, rigoare, echilibru şi armonie prin redarea formelor geometrice perfecte, artistul îşi îndreaptă interesul şi spre formele corpului uman, a torsului masculin, reprezentat într-un numar de zece desene de format mic, ce emană siguranţă în stil prin linii dure şi clare.
Acest univers guvernat de ordine şi claritate, îşi exprimă parcă dorinţa de continuitate de la stadiul tradiţional la cel modern cu inovaţiile şi tehnicile de abordare artistice actuale.
Ia naştere astfel, o seria de reprezentări numite „Trup şi culoare”, în care redarea trupului masculin prin linii de creion evoluează în imagini fotografice transpuse într-un ansamblu digtal geometric.
Amintirea modelului renascentist Leonardo da Vinci, capătă şi ea valenţe moderniste prin convocarea motivului drapajului des întâlnit în arta clasică, fiind redat de această dată prin ink-printuri color accesorizate cu o bara metalică oblică, ce exprimă freamăt, mişcare, parcă un cataclism natural precum o erupţie vulcanică.
Cu o viziune artistică actuală ce îmbină stilul minimalist cu cel conceptual, Ioan Cuciurcă s-a format la Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj. După absolvire, artistul a considerat neadecvat să expună la Saloanele de artă desfăşurate în acea epocă, preferând să lucreze doar grafică.
A ales astfel drumul unor instituţii austere ca viziune şi program artistic precum editura „Simetria”, ce considera utilă continuitatea a ceea ce se construise mai deosebit în anii interbelici. A prezentat o anumită reţinere şi prudenţă în drumul său spre notorietate, fapt confirmat de hotărârea sa de a participa la expoziţii din România, doar din momentul în care condiţiile au devenit onorabile din punct de vedere al eticii profesionale.
Decizia de desfaşurare a activităţii şi în ţară, a fost luată la câtva timp după ce participase pe plan extern la Bienalele Internaţionale de la Rijeka şi Wroclaw, precum şi la Concursul Miro de la Barcelona.
Stilul riguros, dominat de linii pure, încearcă parcă să mascheze o implicare afectiva a artistului, însa ascunde de fapt trăiri puternice confirmate într-un poem ce-i aparţine: „Azi m-am tăiat/ În linia ascuţită/ a desenului meu/ sângele a colorat hârtia/ subţire/ între linie şi desen/ viaţa.”
Lasă un răspuns