Românii şi România sub dominaţia ungurilor?

Ai sosit la timp Natiunea online, ca să participăm cât mai mulţi şi mai uniţi la apărarea şi susţinerea Naţiunii reale, profunde şi greu încercate, într-o lume în continuă degradare, în care războaiele de eliberare de tirani şi dictatori se soldează cu tot mai multe victime umane, iar cele de stăpânire a altora şi a unor părţi din teritoriile lor, în virtutea unor pretinse „drepturi istorice de autonomie”, ameninţă pacea şi liniştea celor născuţi din pământ (cum spunea Iorga despre români), statornici pe glia lor de secole şi milenii şi nu veniţi de-aiurea. Ungurii încearcă să forţeze crearea Ţinutului Secuiesc, sub pretextul unei macro-regiuni, care se constituie nici mai mult, nici mai puţin, decât pe hotarul hărţii trasate de Dictatul de la Viena din 30 august 1940, care a adus nori negri deasupra României.

Ieşirea actualului Ministru al Culturii din Guvernul României şi preşedinte ales al UDMR, Kelemen Hunor, pe posturile de televiziune, cu ameninţarea că „iar ieşim în stradă”, este demonstraţia ce mai elocventă a modului în care ei, maghiarii, supraofertaţi în ocuparea celor mai importante posturi în Guvern şi în instituţiile centrale ale ţării, „au servit şi servesc România”. De altfel, acest înverşunat lider maghiar şi alţii ca el, s-au şi exprimat deschis, neruşinat, că ei au intrat la guvernare nu pentru români, ci pentru propriile lor interese, de dobândire a autonomiei teritoriale pe criteriul etnic. Că  dezideratul liderilor maghiari, de creare a unei macro-regiuni, Ţinutul Secuiesc, cu specific etnic nu întruneşte nici acordul tuturor primarilor de comună este de la sine înţeles, dată fiind distanţa mare care i-ar despărţi de centrul regional, care ar putea fi la Târgu Mureş, la care sunt obligaţi să apeleze pentru soluţionarea problemelor locale. În consecinţă, unii dintre ei afirmă clar că nu doresc schimbarea stării actuale de lucruri prin re-organizarea administrativ-teritorială şi regionalizare.

Rândurile compacte de maghiari care, în costume naţionale, mormăiau (probabil,  vreo rugăciune) sau fluturau steagul Ungariei, roşu, alb, verde, arătau hotărârea de a mărşălui pe străzi, aşa cum au mai făcut-o şi cu ani în urmă, purtând lumânări în mâini, la îndemnul liderilor lor, înverşunaţi împotriva românilor, care nu le dau „prăjitura mult jinduită”. La această manifestare agresivă a lui Kelemen Hunor, a răspuns Sever Voinescu, purtătorul de cuvânt al PDL, comentând că dacă astfel se pune problema înseamnă că „dezvoltarea regională este pusă în cui. Dacă se merge pe logica etnicistă, cuplarea dintre Covasna, Harghita şi Mureş transformă zona în spaţiu de sărăcie”. Consecvent cu proiectul său, Kelemen Hunor repetă că UDMR este hotărât să protesteze cu riscul ruperii coaliţiei, pentru că autorităţile române fac acum ceea ce numai Ceauşescu a făcut, desfiinţând Regiunea Autonomă Maghiară.

Că UDMR utilizează din plin şantajul este fără îndoială. Din partea Guvernului sau a Preşedinţiei nu au fost reacţii la ieşirea intempestivă şi furibundă a Ministrului Culturii din România.

Dar şirul jignirilor şi imixtiunilor oficialităţilor din Ungaria a crescut enorm în ultimul timp. România este tratată de oficialii unguri cu întreg dispreţul de care ei, ca etnie, sunt capabili, pentru a-şi duce la capăt proiectele de cucerire şi stăpânire a  vechilor teritorii însuşite, iniţial, prin foc şi sabie sau prin dictate odioase ca cel de la Viena, cu 70 de ani în urmă. De pildă, Vicepreşedintele Ungariei, Zsolt Semjen, prezent şi fervent susţinător al  Ţinutului Secuiesc la Deschiderea aşa-numitei „Reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc la Bruxelles” a afirmat că „Pentru maghiarime este o problemă de viaţă şi de moarte ca Ţinutul Secuiesc, format din timpuri istorice, şi judeţele locuite de maghiari să rămână nemodificate”.El este de părere că noua împărţire ar periclita supravieţuirea secuimii şi a maghiarilor din Ardeal, fapt de neacceptat sub nicio formă şi care poate fi comparată cu măsurile antimaghiare de tip Ceauşescu. Proiectul de reorganizare administrativă a Romaniei ar fi o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice şi o ameninţare la adresa etnicilor maghiari din Ţinutul Secuiesc şi Transilvania.

Această afirmaţie a creat tensiune între Bucureşti şi Budapesta, oficialul ei, considerând că România modifică în mod conştient raporturile etnice. Declaraţiile vicepremierului ungar au stârnit reacţia ministrului de Externe, Teodor Baconschi, care l-a convocat la MAE pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti şi a cerut Budapestei “să revină la un ton normal” şi să renunţe la declaraţiile “deplasate”. “Din păcate, în ultima perioadă s-au înmulţit declaraţiile provocatoare care, venite de la Budapesta, au şi un supărător aer de imixtiune în treburile altui stat”, a declarat Baconschi.

Premierul Emil Boc a răspuns şi el afirmaţiilor vicepremierului ungar, declarând că problema reorganizării administrative este în exclusivitate a statului român, ca în orice ţară europeană. În privinţa Ţinutului Secuiesc a precizat că “Guvernul României nu a recunoscut şi nu va recunoaşte niciodată niciun fel de entitate care nu este recunoscută de Constituţia României şi nu are acoperire legală în România. Este un punct de vedere clar, ferm, fără echivoc al Constituţiei şi al Guvernului Romaniei”, a declarat premierul Emil Boc. El a mai  subliniat că niciun reprezentant al Partidului Popular European, din care face parte şi Partidul Democrat Liberal, nu a participat la evenimentul de la Bruxelles de lansare a acestei reprezentanţe

.Întrebat de jurnalişti dacă a discutat în cadrul coaliţiei de guvernare cu reprezentanţii UDMR acest subiect, premierul a răspuns că acesta nu a fost deschis de partenerii din coaliţie, iar el poate doar să comunice punctul de vedere oficial al Guvernului.
La derapajele protocolare ale vicepremierului Ungariei, în ceea ce priveşte încălcarea suveranităţii Statului Român, ambasadorul ungar la Bucureşti a fost invitat la Ministerul Român de Externe, pentru a stabili coordonatele unui dialog coerent şi instituţional între România şi Ungaria”, dar fără rezultate.

În aceeaşi problema, Titus Corlăţean (PSD), preşedinte al Comisiei pentru politică externă a Senatului apreciază că „ vicepremierul Ungariei continuă, din păcate, această practică nefericită şi provocatoare a unor declaraţii politice neacceptabile pentru orice ţară membră a UE”. În concepţia lui „Reorganizarea administrativă a României este decisă de o manieră suverană de forţele politice de la Bucureşti”.

Viziuni diferite între membrii coaliţiei, respectiv PDL-UDMR, apar şi în alte probleme. În ceea ce priveşte Statututul minorităţilor naţionale, proiect discutat în Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, deputaţii PDL au respins propunerea UDMR ca graniţele judeţelor să nu poată fi modificate dacă afectează proporţia minorităţilor naţionale, Punctul de vedere al UDMR, care a fost susţinut de preşedintele comisiei Nicolae Păun (Partida Romilor), a fost contrazis şi de deputaţii opoziţiei, prin vocea liberalului Gigel Ştirbu.

Un alt articol respins de Comisie a fost prevederea potrivit căreia înfiinţarea sau desfiinţarea instituţiilor de învăţământ în limbile minorităţilor ar avea nevoie de avizul obligatoriu al Consiliului Minorităţilor Naţionale.

Senatorul PSD, Dan Şova, vine cu o ipoteză interesantă la preocuparea din ultima vreme a preşedintelui Traian Băsescu şi a PDL-ului de a face reorganizarea administrativ-teritorială a României, arătând că “Preşedintele Băsescu vrea desfiinţarea actualelor judete pentru a numi la conducerea noilor regiuni create nişte oameni ai puterii care să organizeze alegerile, adica furtul masiv al alegerilor locale, în speranţa că va reuşi, finalmente, ca USL să nu obtină 51 l sută. Iar pentru a da un aer de credibilitate a fost lansat sloganul luptei impotriva “baronilor” locali”.

Intenţiile ascunse ale Preşedintelui Traian Băsescu reies mai limpede încercând să descifrezi modul cum vrea PDL să re-deseneze harta României. Simplu, ţinând cont de fiefurile PDL, cu riscul aruncării întregii ţări în haos şi anarhie, pentru că desfiinţarea actualelor judeţe va crea, inevitabil, un gol de putere, de decizie, moment de derută la nivelul întregii ierarhii administrative actuale, care este în funcţiune şi răspunde cerinţelor UE privind utilizarea fondurilor europene. În fapt, prin desfiinţarea judeţelor ei vor să depărteze decizia de cetăţeni, ceea ce este împotriva deciziei de subsidiaritate care e valabilă peste tot în statele democratice. În plus, pun cetăţenii pe drumuri, dintr-un judet în altul, pentru a-si rezolva diversele probleme administrative.

Un alt motiv de a pune în discuţie România este legat de steagul capitalei Ungariei. Steagul Budapestei – în culorile roşu, galben şi albastru – va fi schimbat, pentru că era uşor de confundat cu drapelul Rmâniei, a anunţat primarul Istvan Tarlos. Potrivit lui, schimbarea este necesară pentru că actualul drapel al Budapestei are culorile roşu, galben şi albastru, putând fi confundat uşor cu steagul naţional al României. Noul steag va fi alb, pe margini cu triunghiuri roşii, albe şi verzi, în centru, având stema Budapestei.

Cateva întrebări survin, totuşi: Abia acum şi-au dat seama că steagul capitalei este roşu, galben şi albastru sau steagul României ? La 92 de ani? Încă nu l-au dat jos din 1919? Din cele de mai sus, la care adăugând toate proiectele de dobândire a autonomiei etnice teritoriale, culturale, politice, administrative, educative, financiare, cu care au stresat poporul român de 21 de ani, avem imaginea paranoiei de care sunt bolnavi aceşti minoritari, deşi au beneficiat şi beneficiază nu numai de drepturi, ci de privilegii, participând de 15 ani la guvernare. Au fost desemnaţi prim ministri (de două ori Marko Bela), miniştri în diferite ministere, şefi de agenţii, de instituţii centrale, judeţene şi locale, ajungând, astfel, să domine în întreaga ţară şi să decidă viaţa tuturor românilor. Iar, acum, în ultima legislatură, sub guvernul Boc-Băsescu, au dus ţara de râpă, susţinând nişte guvernanţi ignoranţi, inculţi, incompetenţi şi corupţi, a căror mare performanţă a fost aceea că am primit emblema de stat în curs de eşuare, codaş al Uniunii Europene.

Monstruoasa coaliţie PDL-UDMR, după cum se vede, îşi perpetuează existenţa prin şantajul permanent practicat de liderii UDMR, care ameninţă PDL cu ieşirea de la guvernare, dacă nu li se acordă autonomia teritorială, susţinuţi fiind şi de oficialităţile de prim rang.din Ungaria, care încalcă atât normele Constituţionale, cât şi pe cele europene. Conflictul ascuţit la care s-a ajuns între cele două partide ar putea semnifica sfârşitul acestei dominaţii şi sfidări nefaste a ungurilor dinăuntru şi din afara graniţelor, a trădătorilor români de toate culorile politice, care s-au asociat cu ei pentru menţinerea la putere, în detrimentul întregului popor, al Naţiunii Române, al dreptului de a fi suverani şi independenţi pe propria noastră glie milenară

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*