Când Ielele și Sânzienele joacă Drăgaica…

E verde-n  jur  și  spicele-s gata  de  rod, e  aur  în  lan  și ielele  încearcă  să-ți  facă  vrăji, să  te  ademenească  în  hora lor, să  te-nvețe  să  joci Drăgaica, să-ți  prindă coronița  din  flori  de Sânziene. Înmiresmate  și  firave, Sânzienele  înfloresc de  cele   mai  multe  ori  la  nașterea  Sf. Ioan Botezătorul, tinerele  noastre fete le culeg  și  se-mpodobesc, își  gătesc  casa, își  așteaptă  ursitul.

Nume  de  floare, nume de  zi, nume de obicei, Sânzienele, trec  dintr-o  zonă în alta  a  țării, îmbracă alte  veșminte, dar  ca manifestare, nu  se deosebesc  prea mult.  Cunoscută  și ca sărbătoare a  grâului, a adunatului  spicelor  și a belșugului  verii, ziua  de Sânziene  mai  trezește  din  amorțeala  spirituală tineretul  nostru  de  la  sate.  Momit cu  discoteci  și  casete (unele, zic gurile rele, cam nelalocul  lor), tineretul  nostru autohton a cam  uitat   obârșia sărbătorilor, tradiția este tratată ca Cenușăreasă, iar portul  popular un  simplu accesoriu la  hora din  sat , horă  care, uneori, pe  alocuri, mai capătă  și  iz  de  rock, ori  influiențe  de jazz!  Dar nu-i nimic! N-ați  observat că  de cele  mai  multe  ori, la o petrecere, oricât  de  sofisticată  ar  fi ea, dorindu-se .., ,de  lume  bună”, începută  cu  un  vals  ori  un tangou, așa ,spre  dimineață, hora noastră  românească este  prezentă-n pașii  dansatorilor?

Este  ceva  venit așa, parcă  ancestral,  picioarele- ncep singure a se mișca într-un ritm  binecunoscut, dansatorii s-adună  unul  câte unul și  hora  se   mărește  văzând  cu  ochii  și,  lăsându-se  la o parte   ,,eticheta’”, este  prezentă  uneori ,,Ciuleandra”, sârba,ba, uneori  prezent  este  și  ,,Călușul ” . Oare  ce se-ntâmplă-n acele  clipe?  Forța  divină  întoarce  sufletul la origini? Adună ielele și le vorbește într-un grai necunoscut nouă, cheamă Sânzienele  și  le  dă  coronițe  din  flori  de  câmp, adună  apele  râurilor și le  glăsuiește  despre rolul  Drăgaicei?

Oarece se-ntâmplă în  ziua  nașterii Sf.Ioan Botezătorul? La trei  zile după  solstițiul  de  vară, ielele s-adună  și-n  noapte  lor de vrajă încearcă  să  afle  sortitul  fetelor de  măritat, găsește  scaietele din  lanul  de grâu, îl ,,tunde” și-l aruncă  peste casă  indemnând  firava  fata  să   vadă  cam  ,,cât  crește” el, scaietele, peste  noapte! ,,Ei, vezi, cam peste atâta timp  te  vei  mărita  tu” par a-i spune  Sânzienele și Sf. Ioan Botezătorul.

În  luna lui ,,Cireșar”, pe  râuri apar coronițe din flori  de câmp, din  flori de Sânziene, cum spun fetele noastre, noaptea Ielelor s-a dezlegat  la dans de Drăgaică, iar ursitul se pare că  le va veni acum, la horă, când înlănșâțuite, fetele noastre dansează Drăgaica, uitându-se  lung după coronițele de Sânziene care dispar pe luciul  apei. Se  duc  și se-ntorc, iar strigătul flăcăilor parcă-i  tot  mai  aproape: ,,…vino, măi, vino măi, la Sânzieneeee!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*