Gândurile, frământările, cunoştinţele, capătă de-a lungul veacurilor valenţe concrete pătrunzând în tărâmul drag al perenităţii prin intermediul scrisului, o artă care sprijinită de instrumentele sale specifice marchează evoluţia omenirii.
Dincolo de moştenirile caligrafice lăsate de personalităţi importante din viaţa politică, socială şi culturală românească, interesantă este şi descoperirea instrumentelor de scris ale acestora, devenite celebre datorită apartenenţei, fiind în acelaşi timp piese de excepţie pentru epoca lor.
Numeroase astfel de „penițe” ale foșnetului pe hârtie ne sunt dezvăluite în cadrul expoziţiei „În memoria timpului, instrumente în arta scrisului”, organizată de Muzeul Naţional Cotroceni în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române şi în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Muzeul Literaturii Române Iaşi, Muzeul de Istorie a Evreilor din România „Şef Rabin Dr. Moses Rosen”şi Colecţia muzeală a Episcopiei Armeano-Gregoriene din România, cu o desfăşurare în perioada 9 iunie-31 august 2011.
Evenimentul se prezintă cu un patrimoniu expoziţional variat: de la inele sigilare şi călimări de brâu datând din secolul al XVIII-lea la cutia pentru peniţe aparţinând lui Ion Ghica, pana de scris din aur a lui George Bariţiu, tocul pentru scris a lui C. A. Rosetti, trusa din argint pentru desen şi de scris, toc baston şi cuţit de corespondenţă ale domnitorului Al. Ioan Cuza, pana de scris cu diamante şi rubine a lui Carol I, mape de birou ale regelui Carol I, reginei Elisabeta şi a principelui Nicolae, tocul utilizat de I. C. Brătianu la Congresul de la Berlin din 1878, creion mecanic cu patru culori din aur aparţinând mareşalului Alexandru Averescu, garnitura de birou a lui Petru Groza, sau biroul de lucru al lui Nicolae Iorga etc.
Personalităţi ale literaturii româneşti precum Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaş, Şt. O. Iosif, Al. Macedonski, George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Ion Pillat, George Călinescu, Alexandru Brătescu-Voineşti etc. îşi fac simţită prezenţa prin obiecte care le-au aparţinut: tocuri cu peniţă, călimări, coupe-papier, press-papier, stilouri însoţite de manuscrise, mape de birou, precum şi două exemplare ale uneia dintre cele mai importante invenţii ale lumii moderne, maşina de scris (model AEG datând de la începutul sec. al XX-lea şi Mercedes Prima aparţinând lui Camil Petrescu).
Expoziţia dezvăluie şi o serie de obiecte provenite de la comunitatea de intelectuali evrei şi armeni de pe teritoriul naţional, luându-se în considerare că nu trebuie omisă contribuţia comunităţii evreieşti din România reprezentată de numeroşi cărturari şi uneori distinşi academicieni în ceea ce priveşte propagarea culturii.
Astfel, un spaţiu mai rastrâns, poate prea restrâns în comparație cu forța moștenirii culturale, a fost dedicat colecţiei de manuscrise armeneşti, aflate în fondul Bibliotecii Casei de Cultură „Hovsep şi Victoria Dudian“ din Bucureşti. Cultura evreiască este reprezentată printr-un sfeşnic al Sefului rabin dr. Moses Rosen, ştampila Templului Coral din Bucureşti, datând de la sfârşitul sec. al XIX-lea, călimara şi un obiect de birou aparţinând academicianului Nicolae Cajal, provenite din Muzeul de Istorie a Evreilor din România „Şef Rabin Dr. Moses Rosen”.
„În memoria timpului, instrumente în arta scrisului” reprezintă o incursiune în istoria naţională, o punte de legătură cu personalităţile spaţiului românesc, o demonstraţie a faptului că scrisul poate fi o pasiune, dar şi o artă.
Lasă un răspuns