Într-una din bijuteriile arhitecturale bucureştene, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, îşi desfăşoară activitatea Muzeul Theodor Pallady. Cunoscută și sub numele de Casa Melik, clădirea adăposteşte colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut, printre lucrările semnate de Theodor Pallady figurând nu mai puțin 800 de desene şi gravuri reprezentative pentru etapa pariziană a carierei sale.
Director al filialei Băncii Marmorosch Blank din Paris şi cunoscut colecţionar de artă, Gheorghe Răut a fost prietenul şi admiratorul creaţilor lui Theodor Pallady. După întoarcerea artistului în ţară, Gheorghe Răut i-a păstrat desenele şi picturile din atelier, donându-le Statului român la sfârşitul anilor ’60.
Lucrările sunt expuse periodic în serii tematice, în această perioadă Muzeul Naţional de Artă al României prezentând în cadrul Muzeului Theodor Pallady expoziţia « Volum şi perspectivă în creaţia grafică a lui Theodor Pallady ». Evenimentul face parte dintr-un ciclu iniţiat în 2003 cu scopul de a valorifica creaţia grafică a lui Theodor Pallady.
Procesul de formare a lui Theodor Pallady (1871-1956) ca artist a fost unul dominat de complexitate şi varietate. Pleacă la Paris în 1889, unde lucrează mai întâi în atelierul lui Arman Jean, dupa care se înscrie la Académie des Beaux-Arts. În 1892, trece în atelierul lui Gustave Moreau, unde devine coleg Matisse, Rouault, Manguin, Camoin şi Jean Puy. După moartea lui Moreau, lucrează şi în atelierele lui Aime Morot, Fernand Cormont, concomitent frecventând, clasa lui Puvis de Chavannes. Întoarcerea sa în ţară se produce în anul 1904, însă legătura cu Parisul este menţinută prin expoziţii personale până în 1940.
Acumulând rigoarea şcolii germane, simbolismul, promovat de Moreau, experienţele Art Nouveau-lui şi ale colegilor săi, care vor pune bazele fovismului, Theodor Pallady îşi găseşte, totuşi, curând propriul drum, reușind să se menţină într-un plan real, caracterizat de compoziţia clasică.
La esentă un spirit clasic, atras de echilibru, ordine, principii raţionale, artistula reușit să asigure prin cromatică şi perspectivă, unitate şi continuitate imaginii, proiectând creaţiile pe un fond al permanenţei.
De altfel, Pallady se caracteriza extrem de sugestiv: „Nu sunt modern, sunt din toate timpurile„.
Expoziţia « Volum şi perspectivă în creaţia grafică a lui Theodor Pallady », dezvăluie 32 de lucrări de grafică, realizate în diverse tehnici de abordare plastică : creion şi acuarelă, tuş, pasteluri sau acvaforte. Dominate de prospeţime şi liminozitate, operele expuse deţin o tematică variată, de la portrete (Doctorul Ioan Cantacuzino,Tânără la malul mării, Bărbat citind, Portret de femeie, Autoportret), subiecte inspirate din lumea artistică, explorată uneori de către artist (Académie de la Grande Chaumière, Modelul), nuduri (Louise Cansot, Clara Spida, Nud cu măr – Zita Blondeau), naturi statice sau peisaje (Place Dauphine, În apropiere de Maudon, Portul Le Havre, Peisaj de ţară) .
Universul grafic al artistului Theodor Pallady îşi asteaptă vizitatorii până pe data de 30 aprilie.
Lasă un răspuns