Cât ne-a costat, de fapt, anularea alegerilor pe 6 decembrie 2024? Ce spun colejii mei dă breaslă care ieste, marii jurnaliști naționaliști veșnic prezenți pe sticlă?! Ce spun marii influenceri?! Sute milioane de lei?! Ha! Ce-ar fi sa aflați ca, de fapt, pierderile sunt de UN SFERT din rezervele valutare ale României?! Luați-vă un pahar de apă rece, respirați adânc, fraților, și țineți-vă bine, că e mai groasă și mai lungă decât în cele mai negre coșmaruri! Recapitulare! BNR a vândut șase miliarde de euro între decembrie 2024 și mai 2025 pentru a stabiliza leul, aflat în cădere liberă de la ieșirea lui Georgescu ca favorit. Conform informațiilor oficiale, din surse „sigure, nu fake news”, rezervele valutare au scăzut de la 62,4 miliarde de euro în aprilie 2025 la 55,6 miliarde în mai 2025, o scădere de aproximativ 6,7 miliarde de euro, cu pierderea nominală de șase miliarde de euro, plus alte sume vândute anterior, undeva la peste șapte miliarde în total, conform unor estimări. Cât la sută din rezervele valutare ale României a cheltuit BNR între decembrie 2024 și mai 2025 pentru a stabiliza leul?! Conform informațiilor, BNR a vândut peste șapte miliarde de euro în decembrie 2024 și alte 6,66 miliarde de euro în aprilie 2025, plus alte intervenții, cum ar fi cele 2 miliarde de euro într-o singură zi în mai 2025. În total, se estimează că BNR a cheltuit aproximativ 15-16 miliarde de euro în această perioadă. La 31 martie 2025, rezervele valutare erau de 61,99 miliarde de euro, iar la 31 mai 2025 au scăzut la 55,66 miliarde de euro.
Cele 15-16 miliarde de euro cheltuite din cauza anularii alegerilor înseamnă cca 24-26 la sută din rezervele valutare totale ale României! Deci, BNR a consumat un sfert din rezerve pentru că CCR în data de 6 decembrie 2024 a primit ordin să anuleze alegerile! Cine ar fi putut beneficia de vânzarea a 16-17 miliarde de euro?! Când BNR vinde euro din rezerve, creează oportunități pentru anumiți jucători. Cei mai probabili beneficiari sunt: 1. Fondurile speculative și băncile de investiții: Fonduri speculative, cum ar fi cele internaționale (poate chiar Soros Fund Management), care „anticipau” deprecierea leului, ar fi putut paria împotriva monedei prin short selling cu profituri substanțiale. Pentru 16 miliarde de euro vândute de BNR, un fond care a pariat corect ar fi putut câștiga zeci sau sute de milioane, în funcție de volumul tranzacționat; 2. Băncile din România, precum Banca Transilvania sau BCR, care au nevoie de euro pentru tranzacții internaționale sau credite, ar fi beneficiat de accesul la euro ieftini vânduți de BNR. Aceștia au putut schimba lei la un curs stabilizat, evitând pierderi din cauza unei deprecieri bruște.
Dacă luăm o depreciere medie de doi-trei la sută a leului, un fond speculativ care a pariat pe un miliard de lei ar fi putut câștiga 20-30 de milioane de euro. Pentru 16-17 miliarde de euro vândute de BNR, profiturile cumulate ale speculanților este de ordinul sutelor de milioane. Cine sunt beneficiarii?! Fondurile mari evită să lase urme, iar BNR nu dezvăluie contrapartidele! BlackRock, Vanguard și State Street sunt active pe piața românească?! Evident, prezența lor directă pe piața românească nu e clar documentată. BlackRock: Este cel mai mare administrator de active din lume, cu peste 10.000.000.0000.000. Adică zece mii de miliarde. În România, BlackRock investește indirect prin fondurile lor de tip ETF sau prin portofolii care includ active din Europa de Est. BlackRock deține acțiuni în nouă companii listate la Bursa de Valori București. Vanguard: Al doilea mare administrator de active, cu peste 9.000.000.0000.000 dolari – nouă mii de miliarde. Vanguard operează mai ales prin fonduri pasive, precum ETF-urile. În România, accesul direct al investitorilor la Vanguard este limitat – din 2025, românii nu pot investi în ETF-uri Vanguard dacă nu au documentația KIID în limba greacă – reglementări UE. Ce știm e că Vanguard are investiții 354 de milioane de lei în companii românești. Inclusiv în Hidroelectrica. State Street e mai discret, dar e asociat cu BlackRock și Vanguard în „Big Three” al fondurilor de indici, deci e probabil să aibă o expunere indirectă, cel mai probabil prin fonduri de pensii sau ETF-uri. Având în vedere mărimea globală și prezența confirmată în acționariatul companiilor românești, există o probabilitate mare ca aceste fonduri să fie active pe piața românească în general, prin investiții. Datorită profilului lor, cei trei giganti, cel mai probabil dețin în portofoliu acțiuni la Digi Communications, Electrica, Nuclearelectrica,
Banca Transilvania, OMV Petrom, Romgaz.
